Miniștrii de externe din NATO și Muntenegru au semnat joi protocolul de aderare, care marchează etapa finală a drumului pe care această țară îl face către statutul de membru al Alianței Nord-Atlantice. Decizia, care urmează să fie supusă de către parlamentele celorlalte 28 de state membre ale Alianței, a fost luată în ciuda obiecțiilor Rusiei.
Secretarul general al Alianţei Jens Stoltenberg a salutat "începutul unui nou capitol" din istoria fostei republici iugoslave. Totodată, Stoltenberg a amintit că Muntenegru a parcurs un lung drum de reforme. “A reformat legi, a construit instituții și și-a găsit locul în comunitatea internațională, încurajând cooperarea și înțelegerea în Balcani”, a adăugat secretarul general al NATO
De partea cealalată, premierul muntenegrean Milo Djukanovici a afirmat că ţara sa, bombardată de avioane NATO de război în urmă cu 16 ani, va sta "umăr la umăr"alături de celelalte state membre.
Aderarea țării balcanice la Alianța Nord-Atlantică nu este însă pe placul Moscovei. Rusia a acuzat NATO că încearcă să-i încercuiască teritoriul, dar şi ţări aliate precum Serbia, şi a avertizat că va face totul pentru a-şi apăra securitatea naţională şi interesele. Alţi oficiali ruşi au avertizat că ar putea interzice unele importuri din Muntenegru.
Muntenegrul, o ţară balcanică ale cărei forţe armate numără doar 2,000 de militari, urmează să fie unul dintre cele mai mici state membre ale Alianţei. Ultima extindere a NATO datează din 2009, când au aderat Albania și Croația, alte două țări din Balcani.