Care sunt așteptările de la summitul NATO de la Haga? Toți ochii vor fi spre SUA, dar Spania poate surprinde
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pe 24 și 25 iunie, liderii celor 32 de state membre NATO se întâlnesc la Haga, într-un summit cu implicații strategice pentru Europa și SUA. Subiectul principal este o creștere drastică a bugetului de apărare, de la 2% la 5% din PIB, o propunere susținută ferm de Donald Trump și preluată oficial de secretarul general al Alianței Nord Atlantice, Mark Rutte.
Cuprins:
De la 2% la 5%, cererea americană care împarte Europa
Actualul prag de 2% din PIB pentru apărare este în vigoare din 2006. Dar SUA consideră acest procent insuficient în fața amenințărilor din partea Rusiei și instabilității din Orientul Mijlociu.
„La Haga, vom conveni un obiectiv de 5% din PIB pentru apărare”, a declarat Rutte.
Potrivit unei analize publicate de site-ul european Touteleurope, această poziție reflectă o linie dură trasată de Trump încă din ianuarie, când a avertizat Europa că va reduce sprijinul american, dacă aliații nu plătesc „mai mult pentru propria securitate”.
Varianta Rutte: 3,5% militar, 1,5% pentru securitate cibernetică și infrastructură
Și pentru că mai multe state europene sunt reticente, Rutte a venit cu o formulă intermediară: 3,5% pentru cheltuieli militare directe și 1,5% pentru domenii conexe, precum securitatea cibernetică, modernizarea drumurilor, sprijin pentru industria de apărare.
Cu toate acestea, doar Polonia atinge azi acest prag: 4,12%. Franța abia trece de 2%, iar 8 state NATO sunt sub acest nivel minim.
Spania spune „nu” și cere o excepție
Duminică, 22 iunie, Spania a dat un semnal clar că nu va accepta noul prag. Premierul Pedro Sánchez a transmis o scrisoare oficială către Mark Rutte, în care a refuzat angajamentul de 5%, considerând că „nu ar fi rezonabil și ar putea fi contraproductiv”.
„Nu încercăm să limităm ambițiile celorlalte țări, dar vrem o formulă flexibilă care să țină cont de specificul fiecărei economii”, a transmis Sánchez.
España ha logrado un acuerdo histórico con la OTAN que le permitirá seguir siendo un miembro clave de la Alianza y contribuir de forma proporcional a sus capacidades, sin tener que aumentar su gasto en defensa, ni alcanzar el 5% del PIB.
— Pedro Sánchez (@sanchezcastejon) June 22, 2025
Tenemos que proteger Europa. Pero también… pic.twitter.com/jYc2Ilneaw
„Nu încercăm să limităm ambițiile celorlalți, dar 5% nu e realist pentru Spania”, a mai spus Sánchez.
Spania e în prezent țara NATO cu cele mai mici cheltuieli militare raportate la PIB, de doar 1,28%.
Războiul din Orient, pe lista NATO
Summitul nu va ignora nici conflictul recent din Orientul Mijlociu. Duminică, 22 iunie, SUA au lansat atacuri împotriva unor situri nucleare din Iran, provocând o nouă escaladare în regiune. Deși Iranul nu face parte din NATO, pericolul extinderii conflictului atrage atenția liderilor occidentali. NATO nu poate ignora riscul unei destabilizări generale, mai ales într-un moment în care Ucraina e deja prinsă într-un război de uzură cu Rusia.
Totuși, Donald Trump a anunțat luni, 24 iunie, că Israelul și Iranul ar fi ajuns la un acord de armistițiu.
Războiul din Ucraina, temă permanentă, pe fondul temerilor față de Rusia
Printre subiectele summitului se află și sprijinul acordat Ucrainei, în condițiile în care atacurile Rusiei continuă. Secretarul general al NATO a avertizat recent că Rusia ar putea ataca direct un stat NATO în următorii 5 ani. De aceea, susținătorii noului buget de apărare susțin că nu e vorba doar de bani, ci de supraviețuirea ordinii euroatlantice.
La o zi după încheierea summitului NATO, liderii europeni se vor muta la Bruxelles pentru Consiliul European din 26-27 iunie. Se va discuta din nou despre Ucraina, Iran, apărare, migrație și locul Europei în noua ordine mondială. Iar ceea ce se decide la Haga va atârna greu în ecuația politică a UE.
