Ce spune Nicușor Dan despre raportul Congresului SUA în care se vorbește despre anularea alegerilor din România

Cuprins:

Ce spune Nicușor Dan despre raportul Congresului SUA privind libertatea de exprimare

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat miercuri că România nu este subiectul principal al Raportului preliminar al Comitetului Judiciar al Camerei Reprezentanților din Congresul SUA. Referirile la țara noastră sunt descrise drept „strict contextuale” într-o dezbatere mai amplă despre libertatea de exprimare.

„România nu este subiectul Raportului preliminar al Comitetului Judiciar al Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, iar referirile din document la adresa țării noastre sunt strict contextuale, într-o dezbatere mult mai amplă despre libertatea de exprimare. Referirile la alegerile prezidențiale din 2024 prezentate în raport sunt strict descriptive și reflectă doar parțial răspunsul unei singure companii private, platforma TikTok”, a precizat Nicușor Dan într-un mesaj publicat pe Facebook.

Președintele a adăugat că aceste referiri „nu reprezintă și nici nu se pot substitui unei evaluări juridice”. Totodată, a subliniat că platforma TikTok a recunoscut în mai multe rapoarte publice că a detectat și eliminat rețele de influență ascunsă, conturi false și interacțiuni nereale, precum și conturi care imitau candidați la președinție.

Nicușor Dan spune că decizia de anulare a alegerilor din 2024 a fost un alt intern, legal

Referitor la decizia de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024, șeful statului a explicat că aceasta a fost un „act juridic intern de protecție a ordinii constituționale în fața unei amenințări asimetrice, bazat pe evaluările instituțiilor de securitate națională și pe autoritatea Curții Constituționale a României”.

Decizia CCR s-a fundamentat pe documente care arătau „fără echivoc denaturarea egalității de șanse între candidați și vicierea masivă a campaniei electorale de către un singur candidat, prin utilizarea netransparentă și ilegală a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale, precum și prin finanțarea nedeclarată a campaniei electorale, inclusiv în mediul online”, a precizat Nicușor Dan.

La finalul lui 2025, Nicușor Dan a recunoscut că România nu știa, nici după un an, cine a fost în spatele alegerilor din 2024, anulate de CCR după ce Călin Georgescu a ieșit câștigător în primul tur. În decembrie, șeful statului anunța că autoritățile lucrează la un raport amplu, ce urma să fie prezentat în „două-trei luni”, despre alegerile prezidențiale din 2024.

Ingerințele Rusiei în alegerile din România și Europa au fost evidențiate în rapoartele NATO

Șeful statului a mai subliniat că ingerințele Federației Ruse în procesele electorale din Europa, inclusiv din România, au fost evidențiate de rapoarte oficiale ale NATO, Uniunii Europene și Guvernului Marii Britanii.

„Imixtiunea malignă a Federației Ruse nu s-a limitat la o singură platformă de social media, ci face obiectul unei ample campanii de manipulare cu scopul de a destabiliza democrațiile europene, demers care se derulează de mulți ani sub forma unui veritabil război hibrid”, a declarat președintele.

Într-un interviu acordat la începutul lunii decembrie 2025, președinta CCR, Simina Tănăsescu, a vorbit despre scandalul scrutinului din 2024. La acel moment, șefa CCR nu a explicat clar de ce a anulat alegerile prezidențiale din 2024.

Nicușor Dan a subliniat că România rămâne o democrație puternică, unde deciziile instituțiilor responsabile, luate în conformitate cu Constituția și legile în vigoare, trebuie respectate. Încă de la finalul anului trecut, Nicușor Dan a anunțat că va fi publicat un raport privind anularea alegerilor din 2024.

„Angajamentul României pentru statul de drept, transparență, libertate de exprimare și corectitudinea proceselor electorale rămâne neclintit, ca și angajamentul față de toți aliații și partenerii noștri strategici”, a adăugat acesta.

Ce spune raportul Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților din SUA

Raportul Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților din SUA acuză Comisia Europeană de interferențe în alegerile din mai multe țări europene, inclusiv România. Documentul susține că instituția europeană a exercitat presiuni asupra platformelor online pentru a cenzura discursul politic.

De asemenea, raportul face referire la noi documente nepublice care aruncă îndoieli asupra acuzațiilor privind ingerința rusă, ce ar fi dus la anularea rezultatelor alegerilor prezidențiale din România din 2024. Principalele concluzii ale raportului prezentat în Congresul SUA Armonizarea cenzurii:

Armonizarea cenzurii: Comisia Europeană a creat un sistem prin care regulile de moderare a conținutului din Europa devin „standarde globale”. Deoarece marile platforme (Meta, Google, TikTok) sunt americane dar au reguli unice global, presiunea UE de a cenzura discursul în Europa duce automat la limitarea libertății de exprimare și pentru cetățenii americani.
DSA ca armă politică: Regulamentul privind serviciile digitale (DSA) nu este văzut ca o unealtă de siguranță, ci ca un mecanism prin care birocrați nealeși de la Bruxelles pot amenința platformele cu amenzi uriașe (6% din cifra de afaceri globală) dacă nu elimină conținutul considerat de ei „nociv” sau „dezinformare”.
Intervenția în România: Raportul menționează explicit cazul alegerilor din România (2024-2025). Concluzia este că CE a pus presiune pe TikTok pentru a limita vizibilitatea unor mesaje politice suveraniste/populiste, etichetându-le drept „operațiuni de influență rusă” fără a prezenta dovezi publice transparente care să justifice suspendarea procesului democratic (anularea alegerilor).
Suprimarea adevărului: Raportul susține că au fost cenzurate informații care ulterior s-au dovedit a fi adevărate sau subiecte de dezbatere legitimă (ex: originea COVID-19, efectele politicilor de migrație, critici la adresa UE), pe motiv că ar fi „dezinformare”.
Eroziunea suveranității: Statele membre UE (cum e România) și-ar fi pierdut controlul real asupra propriului discurs public în favoarea unei „poliții a gândirii” coordonată de la Bruxelles.
Raportul susține că instituțiile europene (Comisia Europeană) și anumite structuri de putere din România au folosit narativul „intervenției rusești” pentru a justifica măsuri drastice de moderare a conținutului pe platformele sociale (precum TikTok). Conform documentului, sub paravanul combaterii războiului hibrid rusesc, s-ar fi ajuns la eliminarea unor discursuri politice interne legitime care erau pur și simplu critice la adresa sistemului.
Raportul arată că, în multe cazuri, companii precum Meta sau Alphabet au fost „parteneri dornici” (willing partners) în acest sistem de cenzură, folosind reglementările europene ca pe o scuză („shield”) pentru a elimina vocile conservatoare sau critice fără a-și asuma direct responsabilitatea politică în SUA.

Cum sunt contestate probele privind intervenția rusă

Documentul american sugerează că, în cazul alegerilor din România (referindu-se la turul I al prezidențialelor din 2024 și deciziile care au urmat), „dovezile” privind implicarea masivă a Rusiei au fost folosite într-un mod opac.

Raportul menționează că etichetarea unui candidat sau a unei mișcări populiste drept „operațiune rusă” a servit drept bază legală pentru intervenția directă a Comisiei Europene asupra algoritmilor rețelelor sociale.

„Dacă Bruxelles obligă TikTok să cenzureze un român, algoritmul se schimbă pentru toată lumea, deci și un american este cenzurat indirect de către UE”, se arată în raport.

Diferențe de opinie între democrații din Senat și republicanii lui Trump din Congresul SUA

Important de precizat este faptul că există diferențe de opinie între Camera Reprezentanților și Senatul din SUA.

Pe de-o parte, Raportul Jim Jordan, din Camera Reprezentanților, pune accent pe ideea că „pericolul rus” a fost exagerat sau instrumentalizat de Bruxelles pentru a impune o „cenzură globală” și pentru a influența cine are voie să câștige alegerile în state precum România.

Pe de altă parte, în raportul Senatului SUA dar și potrivit pozițiile anterioare ale Departamentului de Stat, democrații tind să valideze îngrijorările serviciilor secrete române (SRI, SIE), considerând alegerile din România un studiu de caz pentru „războiul hibrid rusesc” prin care Moscova ar fi manipulat algoritmii pentru a promova candidați anti-occidentali.

Uniunea Europeană respinge acuzațiile de cenzură din partea aliaților lui Donald Trump

UE a respins ferm, pe 3 februarie 2026, acuzațiile unui raport al Congresului SUA privind cenzurarea internetului global. Thomas Regnier le-a numit „nonsens pur”, potrivit Le Monde.

Purtătorul de cuvânt pentru afaceri digitale al UE a calificat aceste acuzații drept „pure absurdități” și „complet nefondate”. Oficialii europeni au subliniat că legislația privind serviciile digitale (Digital Services Act – DSA), adoptată în 2023, urmărește să asigure alegeri libere și corecte, protejând în același timp dreptul fundamental la libertatea de exprimare în Europa.

CCR a anulat alegerile prezidențiale din 2024

Curtea Constituțională a României a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024 într-o decizie fără precedent, luată în unanimitate de toți cei 9 judecători constitutivi ai Curții.

Decizia a fost pronunțată pe 6 decembrie 2024, cu doar două zile înainte de turul al doilea, și publicată în Monitorul Oficial.

În temeiul articolului 146 litera f) din Constituție, Curtea „veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului”, iar în baza acestei atribuții a hotărât anularea procesului electoral pentru funcția de președinte. Procesul electoral trebuia reluat integral, iar Guvernul urma să stabilească o nouă dată și un nou calendar pentru alegeri.

Cum a motivat CCR decizia de anulare a alegerilor din 2024

Motivarea oficială a Curții se bazează, potrivit deciziei publicate, pe concluzia că procesul electoral privind alegerea președintelui a fost viciat pe toată durata desfășurării sale și că au existat multiple nereguli și încălcări ale legislației electorale.

Aceste aspecte, conform CCR, au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și au afectat egalitatea de șanse între competitorii electorali, caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și respectarea reglementărilor privind finanțarea campaniei.

În motivarea deciziei se arată că documentele declasificate prezentate Curții Constituționale printr-o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) au arătat sprijinirea neconformă a unui candidat în campania electorală prin promovare intensă pe platforme de socializare, inclusiv TikTok, cu încălcarea legislației electorale, manipularea algoritmilor și utilizarea tehnologiilor digitale.

Cu doar o lună înainte de alegeri, Comisia SRI din Parlament spunea că România nu este ținta unor campanii de dezinformare sau propagandă lansate de Rusia.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE