Noi dezvăluiri despre schimbul de prizonieri care îl viza și pe Navalnîi. Rolul jucat de Hillary Clinton și strategia lui Vladimir Putin
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Hillary Clinton, fostă primă-doamnă a Statelor Unite și secretară de stat, a făcut lobby pe lângă administrația condusă de Joe Biden în vederea obținerii eliberării opozantului rus Aleksei Navalnîi în schimbul unui spion al Kremlinului aflat după gratii în Germania, dezvăluie The Wall Street Journal (WSJ).
Cuprins:
Conform surselor WSJ, printre care foști și actuali oficiali din SUA, Europa și Rusia, Kremlinul s-a arătat deschis unui schimb de condamnați pentru spionaj cu Statele Unite încă de la instalarea lui Joe Biden la Casa Albă, în ianuarie 2021.
La acea vreme, Statele Unite nu aveau niciun cetățean rus condamnat pentru spionaj, dar Kremlinul și-a manifestat interesul față de Vadim Krasikov, un agent al Serviciului Federal de Securitate (FSB, principalul succesor al KGB) arestat și condamnat la închisoare în Germania pentru asasinarea comandantului ceceno-georgian Zelimhan Hangoșvili, ucis pe 23 august 2019 în parcul Tiergarten din Berlin.
Kremlinul a căutat inițial să obțină eliberarea lui Krasikov în schimbul baschebalistei Brittney Griner, arestată pe 17 decembrie pe aeroportul Șeremetievo pentru că avea în bagaj cartușe cu ulei de canabis pentru țigara sa electronică, și fostului pușcaș marin Paul Whelan, condamnat în mai 2020 la 16 ani de închisoare în Rusia pentru spionaj.
Șeful stației CIA la Berlin și-a exprimat însă reticența că autoritățile germane ar aproba un astfel de demers. În cele din urmă, Brittney Griner a fost eliberată în decembrie 2022 în schimbul traficantului de arme Viktor But, supranumit „Negustorul morții”.
Hillary Clinton a apărut în mod neașteptat în negocieri
În primăvara anului 2023, FSB a arestat un alt cetățean american sub acuzația de spionaj, și anume pe jurnalistul Evan Gershkovich. Corespondentul WSJ este primul jurnalist american arestat în Rusia pentru spionaj de la destrămarea Uniunii Sovietice, în decembrie 1991.
Administrația Biden a respins acuzația adusă corespondentului, dar a dat asigurări că va depune eforturi pentru eliberarea acestuia. Însă negocierile au decurs lent până când a apărut un „participant neașteptat”: Hillary Clinton, notează WSJ.
Fosta secretară de stat și candidată la Casa Albă a intervenit la solicitarea jurnalistului bulgar Hristo Grozev, care i s-a adresat să propună includerea lui Navalnîi într-un eventual schimb cu Krasikov. Hristo Grozev este jurnalistul de investigație care l-a ajutat pe principalul opozant al Kremlinului să descopere echipa din cadrul FSB care s-a ocupat de otrăvirea sa cu agentul neurochimic „noviciok” în august 2020.
La acea vreme, soția opozantului rus, Iulia Navalnaia, făcea demersuri similare pe lângă Guvernul german, dar se lovea de lipsa unui consens în cancelaria condusă de Olaf Scholz, printre cei care se opuneau figurând în special ministra de externe Annalena Baerbock.
Totuși, Casa Albă a luat în considerare propunerea lui Hillary Clinton, iar președintele Joe Biden a discutat subiectul unui eventual schimb Navalnîi-Krasikov cu cancelarul german Olaf Scholz în timpul vizitei acestuia la Casa Albă în data de 9 februarie, exact cu o săptămână înainte ca Navalnîi să fie declarat mort în colonia penală „Lupul polar”.
WSJ notează că, după întrevederea Biden-Scholz din 9 februarie, Casa Albă nu a făcut o cerere oficială pe lângă Kremlin, ci a căutat să afle răspunsuri prin intermediari.
Un singur intermediar a fost vehiculat până acum, oligarhul Roman Abramovici, care s-ar fi dus chiar la Moscova pentru a aborda acest subiect sensibil și ar fi obținut acordul președintelui rus Vladimir Putin cu câteva ore înainte de apariția primelor informații despre moartea lui Aleksei Navalnîi. Aflând vestea decesului lui Navalnîi, Hillary Clinton a declarat pentru CNN că este „rezultatul brutalității lui Putin”.
„O mușamalizare a planurilor de crimă”
Maria Pevcih, o fostă colaboratoare a lui Navalnîi, a dezvăluit că opozantul a fost declarat decedat în timp ce negocierile pentru predarea sa, alături de doi cetățeni americani, în schimbul lui Vadim Krasikov erau „în stadiul final”. În afară de Evan Gershkovich, ea s-a referit probabil la Paul Whelan.
Ulterior, la mai bine de la o lună de la moartea lui Navalnîi, Putin a susținut că și-a dat acordul pentru predarea acestuia în schimbul „unor oameni aflați în detenție în Vest”. Această declarație este contestată însă de foștii colaboratori ai opozantului rus. Leonid Volkov, fostul șef al Fundației anticorupție a lui Navalnîi, a catalogat-o drept „cinică”, în timp ce văduva opozantului este convinsă că soțul ei este victima unei crime în penitenciar.
Jurnalistul Hristo Grozev, cunoscut pentru investigațiile sale despre obscuritățile Kremlinului, este de părere că Putin nu a fost sincer în privința acordului invocat.
În opinia sa, Putin a căutat „fie o mușamalizare a planurilor de crimă, fie o mișcare strategică pentru a duce negocierile aproape de final”. „Gândindu-mă că, având în vedere că Germania a fost de acord în principiu să renunțe la Vadim Krasikov, atunci, în absența lui Navalnîi, germanii vor fi de acord să-l schimbe cu altcineva, nu atât de important pentru Putin precum Navalnîi”, a conchis jurnalistul bulgar.
Joi, la un an de la arestarea sa, Evan Gershkovich a aflat că va mai rămâne cel puțin trei luni în închisoarea Lefortovo din Moscova. „Evan rămâne puternic și rezistent, dar este o tragedie faptul că așteaptă procesul pentru o infracțiune pe care nu a comis-o”, a declarat Lynne Tracy, ambasadoarea SUA în Rusia, care l-a vizitat recent pe reporter.
Născut din emigranți sovietici și vorbitor fluent de limba rusă, Gershkovich a crescut în New Jersey și s-a mutat la Moscova la sfârșitul anului 2017, unde a lucrat pentru publicația bilingvă - rusă și engleză - The Moscow Times și pentru agenția France-Presse înainte de a colabora cu WSJ.
