Nouă cuvinte a spus Donald Trump când a dat ordinul de atac asupra Iranului, pe 26 februarie
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Decizia care a împins Statele Unite spre un conflict major cu Iranul nu a fost una spontană, ci rezultatul unor săptămâni de tensiuni, analize și dezbateri intense în interiorul administrației americane. În final însă, totul s-a condensat într-un ordin scurt, transmis în ultimul moment, arată o amplă analiză New York Times.
Cuprins:
Un drum lung spre decizia finală
Totul a început cu o întâlnire-cheie, pe 11 februarie, la Casa Albă, când premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a prezentat lui Donald Trump un plan detaliat pentru o posibilă operațiune împotriva Iranului.
Potrivit acestuia, un atac comun SUA-Israel ar putea distruge rapid programul de rachete iranian, slăbi decisiv regimul de la Teheran și crea condiții pentru o revoltă internă și chiar o schimbare de regim.
Prezentarea a fost optimistă și directă și, potrivit celor prezenți, a avut un impact puternic asupra președintelui american.
„Sună bine pentru mine”, i-a spus Trump prim-ministrului israelian.
Donald Trump a fost foarte interesat de uciderea ayatollahului și a liderilor de vârf ai Iranului și demontarea armatei iraniene. Revolta populară în Iran și schimbarea de regim nu au influențat decizia sa privind intrarea în război cu Iranul.
Schimbarea regimului, a spus el, ar fi „problema lor”, nu e clar dacă a israelienilor sau a iranienilor.
Serviciile de informații: „scenarii nerealiste”
La doar o zi după această întâlnire, oficialii americani din intelligence au analizat planul. Concluziile lor au fost mult mai prudente.
Directorul CIA, John Ratcliffe, a transmis că loviturile militare sunt realizabile, dar ideea unei revolte populare și a unei schimbări de regim a fost considerată nerealistă. Ratcliffe a descris scenariul drept „ridicol”, iar Marco Rubio a completat: „Cu alte cuvinte, e o prostie”.
„Domnule, din experiența mea, aceasta este procedura standard de operare a israelienilor. Ei exagerează, iar planurile lor nu sunt întotdeauna bine elaborate. Știu că au nevoie de noi și de aceea insistă atât de mult.”, a spus generalul Caine.
Președintele Donald Trump însă se hotărâse cu câteva săptămâni mai devreme, au spus mai mulți dintre consilierii săi. Dar nu decisese încă exact când. Acum, Netanyahu îl îndemna să acționeze rapid.
Diviziuni în echipa lui Trump
Pe măsură ce discuțiile au continuat, taberele din administrație au devenit tot mai clare.
În timp ce JD Vance s-a opus ferm unui război extins, avertizând asupra costurilor și haosului din regiune, Pete Hegseth a susținut intervenția militară.
JD Vance a avertizat că o intervenție ar putea duce la haos regional, costuri uriașe și pierderi de vieți omenești.
Marco Rubio a adoptat o poziție intermediară: accepta lovituri limitate, dar nu schimbarea regimului.
Generalul Dan Caine a atras atenția asupra riscurilor majore. Un conflict de amploare ar putea epuiza rapid stocurile de armament ale SUA și ar fi dificil de controlat.
De asemenea, exista riscul ca Iranul să blocheze Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru transportul global de petrol, ceea ce ar putea declanșa o criză economică.
Cu toate acestea, președintele părea convins că războiul va fi scurt și decisiv.
Trump, convins că războiul va fi rapid
În ciuda acestor avertismente, Donald Trump a rămas încrezător că o intervenție ar putea fi rapidă și decisivă.
Această convingere a fost alimentată de încrederea în superioritatea militară americană, evaluările optimiste venite din partea Israelului și de experiențele anterioare în care deciziile riscante au avut succes.
Pentru Trump, obiectivul principal nu era neapărat schimbarea regimului, ci eliminarea amenințării nucleare, dar și distrugerea capacităților militare ale Iranului.
Ultima ședință: toată lumea știa ce urmează
Pe 26 februarie, în cadrul unei ultime reuniuni în Sala de Situații, președintele a cerut opinia tuturor.
Chiar și opozanții au cedat în final. JD Vance a spus că nu este de acord, dar va susține decizia, iar alți consilieri au evitat să se opună direct.
„Știți că eu consider că este o idee proastă, dar dacă doriți să o puneți în aplicare, vă voi susține”, a spus JD Vance.
Atmosfera indica deja că decizia era practic luată.
„Dacă scopul nostru este schimbarea regimului sau o revoltă, nu ar trebui să o facem. Dar dacă scopul este distrugerea programului de rachete al Iranului, acesta este un obiectiv pe care îl putem atinge.”, a spus Marco Rubio la acea ședință.
Cele nouă cuvinte care au schimbat totul
Generalul Caine i-a spus domnului Trump că are ceva timp; nu era nevoie să dea undă verde până la ora 16:00, a doua zi (n.r. - 27 februarie 2026).
A doua zi după ședință, la bordul Air Force One, cu doar câteva minute înainte de termenul-limită stabilit de militari, Donald Trump a transmis ordinul final: „Operation Epic Fury is approved. No interruptions. Good luck.”
În traducere: „Operațiunea Epic Fury este aprobată. Fără anulări. Noroc.”
Aceste nouă cuvinte au declanșat oficial operațiunea militară împotriva Iranului.
Relatarea arată că decizia de a începe războiul din Iran nu a fost determinată exclusiv de analize sau consens, ci mai ales de instinctul liderului american.
Mihai15 10.04.2026, 11:16
Trump si sataniahu sint niste criminali planetari. Oricum vor pierde.