Livetext Război în Iran, ziua 42. Donald Trump le spune iranienilor, la fel ca lui Volodimir Zelenski, că nu au „cărți bune în mână”, chiar înainte de negocieri

Președintele Donald Trump a continuat să intensifice presiunea asupra Iranului înainte de negocierile din acest weekend, spunând că Teheranul „nu are cărți de joc” în afară de „extorcarea” pe termen scurt cu Strâmtoarea Ormuz.

„Iranienii nu par să realizeze că nu au destule cărți bune în mână, în afară de o extorcare pe termen scurt a lumii prin utilizarea căilor navigabile internaționale”, a postat Trump pe Truth Social. „Singurul motiv pentru care sunt în viață astăzi este pentru a negocia!”

În februarie, anul trecut, Donald Trump i-a spus și președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski că nu are o poziție bună de negociere pentru că nu are destule cărți bune în mână.„Eu nu joc cărți”, l-a întrerupt Zelenski.

Armata israeliană declară că a lovit simultan aproximativ 100 de ținte Hezbollah în trei zone din Beirut, Valea Bekaa și sudul Libanului, în decurs de un minut, miercuri, susținând că a ucis cel puțin 180 de luptători Hezbollah.

Libanul susține că peste 300 de persoane au fost ucise în atacuri.

Mesajul premierului pakistanez este răspicat și clar: este sigur că aceste discuții au loc în Islamabad.

Vance este deja pe drum spre Islamabad și există rapoarte că două avioane au plecat și din Iran.

Anterior, președintele parlamentului iranian a scris pe rețelele de socializare că vor exista negocieri doar dacă există un armistițiu în Liban și activele iraniene sunt deblocate.

În Islamabad sunt în vigoare măsuri de securitate elaborate și fără precedent.

Aproximativ 10.000 de membri ai forțelor de securitate, poliție, forțe paramilitare și armată păzesc locații sensibile. Zona Roșie a fost complet izolată. Vor exista discuții preliminare între cele două delegații înainte ca acestea să se întâlnească și să discute efectiv.

Cu toate acestea, acestea vor fi discuții indirecte. Există și puncte de blocaj și, prin urmare, un optimism prudent. Iranienii au semnat deja Tratatul de neproliferare și, prin urmare, au declarat deja că nu vor construi niciun dispozitiv nuclear, dar au spus că nu vor exista compromisuri în ceea ce privește rachetele balistice, despre care spun că sunt necesare pentru apărarea lor.

Papa Leon al XIV-lea, într-o serie de postări de astăzi pe X, a comentat situația din Orientul Mijlociu, deoarece un armistițiu delicat a oprit luptele înainte de discuții.

„Violența absurdă și inumană se răspândește cu ferocitate prin locurile sacre ale Orientului creștin”, a spus el.

„Nicio cauză nu poate justifica vărsarea de sânge nevinovat. Oricine este un discipol al lui Hristos, Prințul Păcii, nu este niciodată de partea celor care odinioară mânuiau sabia și astăzi aruncă bombe.”

Acțiunea militară, a adăugat el, nu va „crea spațiu pentru libertate sau vremuri de pace” și a făcut apel la dialog și coexistență.

Donald Trump spune că navele de război americane sunt reîncărcate cu arme pentru a ataca Iranul dacă discuțiile din Pakistan nu duc la un acord.

„Avem o resetare în desfășurare. Încărcăm navele cu cea mai bună muniție, cele mai bune arme fabricate vreodată – chiar mai bune decât ceea ce am făcut anterior și le-am făcut să explodeze”, a spus el într-un interviu acordat New York Post.

„Și dacă nu ajungem la un acord, le vom folosi și le vom folosi foarte eficient.”

Președintele SUA, Donald Trump, a avut o convorbire telefonică „tensionată” cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, joi, potrivit unei surse americane și israeliene, care a avut loc cu puțin timp înainte ca Israelul să anunțe că va solicita discuții directe de armistițiu cu Libanul.

Netanyahu ar fi înțeles că, dacă nu va solicita discuții directe cu Libanul, Trump ar putea pur și simplu să declare un armistițiu, a declarat sursa israeliană pentru CNN.

A fost cel puțin a treia conversație dintre cei doi lideri mondiali din această săptămână în care Libanul a fost un subiect cheie. Marți, cei doi lideri au vorbit înainte ca Trump să anunțe un armistițiu de două săptămâni cu Iranul. Potrivit sursei israeliene, Netanyahu a făcut lobby pe lângă Trump pentru a menține Libanul separat de cadrul de armistițiu cu Iranul.

După cum a relatat anterior CNN, au vorbit din nou o zi mai târziu, când Trump i-a cerut lui Netanyahu să reducă atacurile împotriva Hezbollah în Liban, după ce atacurile israeliene au ucis 303 persoane miercuri, potrivit ministerului sănătății din Liban.

A treia convorbire de joi a precedat în cele din urmă anunțul lui Netanyahu despre negocierile directe.

Cel puțin 250 de benzinării din Irlanda au rămas fără combustibil, în contextul protestelor împotriva creșterii prețurilor declanșate de războiul din Orientul Mijlociu continuând să provoace perturbări majore.

Kevin McPartlan, șeful Fuels for Ireland, o organizație din industrie, a declarat pentru CNN că protestele au fost „extrem de perturbatoare” pentru livrările de combustibil în întreaga țară, iar numărul benzinăriilor fără aprovizionare s-ar putea dubla la 500 până la sfârșitul zilei.

Timp de patru zile din această săptămână, traficul pe porțiuni mari de autostrăzi din Irlanda a stagnat, transportatorii și fermierii, supărați de creșterea prețurilor la motorină, parcând camioanele și tractoarele. Videoclipurile de pe rețelele de socializare i-au arătat pe turiști coborând din mașini pentru a merge pe jos la aeroportul din Dublin, în mijlocul unor cozi lungi de trafic.

Prim-ministrul irlandez (Taoiseach) Micheál Martin a declarat vineri postului de televiziune irlandez RTÉ că țara se află acum „în pragul” refuzării livrărilor de petrol „în mijlocul unei crize globale de aprovizionare cu petrol”.

Martin a indicat un petrolier blocat în prezent în largul coastei de vest a Irlandei, care nu a putut livra petrolul în portul Galway din cauza blocajelor impuse de protestatari.

Liderul irlandez a declarat că „altcineva va cumpăra” petrolul respectiv dacă Irlanda nu va putea accepta acest petrolier, numind blocajele „neconceput” și „ilogice”.

Martin și alți membri ai guvernului se întâlnesc vineri cu organisme care îi reprezintă pe protestatari, în vederea punerii capăt blocajelor.

Când vicepreședintele american JD Vance va sosi sâmbătă în Pakistan pentru discuții de încetare a focului cu Iranul, va deveni cel mai important oficial american care intră în negocieri cu iranienii din 1979, potrivit CNN.

Discuțiile ar fi cel mai recent capitol din istoria turbulentă a angajamentelor dintre Washington și Teheran.

În ultimul an, ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a purtat discuții indirecte cu Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump, și cu trimisul american Steve Witkoff, cu scopul de a limita programul nuclear al Iranului. Aceste eforturi au eșuat în cele din urmă după ce Israelul a atacat siturile nucleare ale Iranului în iunie 2025, iar o altă rundă din acest an a fost întreruptă de asasinarea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Khamenei, de către SUA în prima zi a războiului, la sfârșitul lunii februarie.

O scurtă istorie: Ultima mare realizare a avut loc în 2015, când SUA și Iranul, alături de alte puteri mondiale, au ajuns la acordul nuclear cunoscut sub numele de Planul comun de acțiune cuprinzător, care impunea limite programului nuclear al Iranului în schimbul ridicării sancțiunilor după ani de negocieri.

Aceste discuții au fost conduse de secretarul de stat de atunci, John Kerry, și de ministrul iranian de externe, Javad Zarif.

Acordul respectiv a fost construit pe deschideri anterioare. În 2013, președintele Barack Obama a purtat o conversație telefonică cu președintele iranian Hassan Rouhani, marcând primul contact direct între liderii celor două țări de la Revoluția Islamică din 1979. Obama dăduse deja tonul în discursul său inaugural din 2009, spunând: „Dacă strângeți pumnul, vă vom întinde o mână”.

Chiar și înainte de asta, președintele reformist iranian Mohammad Khatami a pledat la un „dialog între civilizații” la sfârșitul anilor 1990, cu tentative de deschidere culturală și diplomatică cu SUA în timpul administrației Clinton.

În 1989, președintele George H. W. Bush a oferit o deschidere prudentă, declarând că „bunăvoința naște bunăvoință”, semnalând că cooperarea, inclusiv în ceea ce privește eliberarea ostaticilor americani din Liban, ar putea duce la o dezghețare a relațiilor. Această dezghețare a relațiilor nu s-a materializat niciodată.

Ministrul de Externe al Iranului, Araghchi, spune că SUA trebuie să își respecte angajamentele de încetare a focului, care, a spus el, includ asigurarea că armistițiul acoperă Libanul.

Araghchi a făcut aceste comentarii în timpul unei convorbiri telefonice cu ambasadorul desemnat al Iranului în Liban, Mohammad Reza Shibani.

El a condamnat atacurile continue ale Israelului în Liban, care, a subliniat el, ar trebui să se încheie conform înțelegerii de încetare a focului.

După cum am relatat anterior, președintele Parlamentului iranian, Ghalibaf, a făcut comentarii similare cu privire la necesitatea extinderii încetării focului la Liban, spunând că negocierile programate cu SUA nu pot continua până când un astfel de încetare a focului nu este implementat.

Forțele armate iraniene sunt „afectate” din cauza „încălcărilor repetate de încredere” din partea SUA și Israelului, a declarat Cartierul General al Hazrat Khatam al-Anbiya, potrivit agenției de știri Tasnim.

Organismul militar a adăugat că nu va renunța la Strâmtoarea Ormuz, aupra căreia Iranul a preluat controlul.

Allison Omar Lawi, directoarea de țară a Programului Alimentar Mondial pentru Liban, a declarat pentru Al Jazeera că este profund îngrijorată de traiectoria războiului, adăugând că situația era deja fragilă înainte ca Israelul să intensifice atacurile asupra țării.

„În Liban trăiau deja aproximativ 870.000 de persoane care se confruntau cu insecuritate alimentară. Ultima lună a adâncit aceste îngrijorări”, a spus ea, invocând creșterea prețurilor la energie și alimente.

„Toate acestea contribuie la creșterea prețurilor alimentelor și, având în vedere faptul că peste un milion de oameni sunt strămutați, iar familiile au dificultăți în a-și satisface nevoile, creșterea prețurilor poate fi într-adevăr foarte grea pentru familiile care se hrănesc singure în fiecare seară”, a adăugat Omar Lawi.

Ea a spus că prețurile la legume au crescut cu aproximativ 20%, în timp ce prețurile la pâine au crescut cu 17%.

„Observăm o creștere a numărului de persoane care se confruntă cu insecuritate alimentară”, a spus ea.

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a anunțat că a expulzat Spania dintr-un Centru de Coordonare Civil-Militară înființat în țară ca parte a planului de pace în 20 de puncte al președintelui american Donald Trump, care a stat la baza armistițiului din Gaza.

Acest lucru vine pe fondul criticilor vehemente ale Spaniei la adresa războiului Israelului împotriva Iranului, a politicilor sale în Gaza și în Cisiordania ocupată, precum și a campaniei sale mortale de bombardamente și a invaziei din Liban.

„Israelul nu va rămâne tăcut în fața celor care ne atacă. Spania i-a defăimat pe eroii noștri, soldații IDF, soldații celei mai morale armate din lume”, a declarat Netanyahu. „Prin urmare, am ordonat astăzi retragerea reprezentanților Spaniei din centrul de coordonare din Kiryat Gat, după ce Spania a ales în repetate rânduri să se opună Israelului.

„Nu sunt dispus să tolerez această ipocrizie și ostilitate. Nu intenționez să permit vreunei țări să poarte un război diplomatic împotriva noastră fără a plăti un preț imediat.”

Agenția Națională de Știri din Liban (NNA) relatează că un atac aerian israelian care a vizat o spălătorie auto din orașul Jba’a, situat în regiunea Iqlim al-Tuffah din guvernoratul Nabatieh, a ucis șase persoane, potrivit Al Jazeera.

Potrivit NNA, printre victime se numără proprietarul spălătoriei auto, cei doi fii ai săi și alte trei persoane care se aflau la fața locului în momentul atacului.

Agenția Națională de Știri din Liban (NNA) relatează că atacuri aeriene puternice au lovit mari părți din orașul Nabatiyeh, din sudul Libanului, inclusiv un birou de securitate a statului.

Agenția a declarat că bombardamentele au distrus mai multe clădiri și au ucis cel puțin opt membri ai forțelor de securitate a statului, descriind incidentul drept un „masacrul oribil”.

Ambulanțele lucrează pentru a transporta de urgență alte persoane rănite la spitale, potrivit NNA.

Șeful Comisiei de Securitate Națională a Parlamentului Iranului a declarat că, în baza unei propuneri parlamentare, taxele de tranzit prin Strâmtoarea Hormuz vor fi plătite în moneda națională a Iranului, rialul, potrivit unei postări X de vineri a consulatului general al Iranului din Mumbai.

Head of Irans Parliament National Security Commission:

Under a parliamentary proposal, transit fees through the Strait of Hormuz would be paid in Irans national currency, the #rial.#Iran #Hormuz #StraitOfHormuz pic.twitter.com/0wY2Wy8pUb
— Consulate General of the I.R. Iran in Mumbai (@IRANinMumbai) April 10, 2026
 

Vicepreședintele SUA, JD Vance, a declarat că președintele Donald Trump a dat „îndrumări destul de clare” cu privire la modul de abordare a negocierilor cu Iranul, adăugând că „așteaptă cu nerăbdare” discuțiile.

Într-o discuție cu reporterii din Washington DC înainte de a călători în Pakistan, Vance a spus că este convins că negocierile viitoare cu Teheranul vor fi „pozitive”.

Disprețul lui Donald Trump față de aliații NATO datează chiar dinainte de a deveni președinte pentru prima dată. De la furia față de cheltuielile lor relativ scăzute pentru apărare, până la amenințările recente de a prelua Groenlanda – teritoriu al Danemarcei, membră NATO – liderul american a lăsat de mult deoparte un ton prietenos cu aliații săi.

Însă decizia aliaților NATO de a nu se alătura războiului lui Trump împotriva Iranului a adâncit diviziunea la niveluri nemaivăzute, spun analiștii. Săptămâna aceasta, Trump a numit lipsa lor de sprijin o pată pe alianță „care nu va dispărea niciodată”. Cancelarul german Friedrich Merz a spus-o și mai direct, câteva ore mai târziu: Conflictul „a devenit un test de stres transatlantic”.

Aceste discuții subliniază o întrebare centrală expusă de criza din Orientul Mijlociu, pe care experții spun că NATO nu o mai poate amâna: poate supraviețui alianța transatlantică, mai ales dacă SUA se retrage?

„Nu va exista nicio revenire la normalul NATO, nici în timpul acestei administrații americane, nici în următoarea”, a declarat Jim Townsend, cercetător senior adjunct la Centrul pentru o Nouă Securitate Americană. „Suntem mai aproape de o ruptură decât am fost vreodată.”

Majoritatea navelor care au reușit să navigheze prin Strâmtoarea Ormuz în ultimele 24 de ore sunt legate de Iran, conform datelor de urmărire a navelor și altor surse maritime. Alte nave și-au amânat călătoriile.

Un supertanker de țiței capabil să transporte 2 milioane de barili, un petrolier mai mic și o navă pentru transportul de combustibil au părăsit apele iraniene în ultimele 24 de ore, conform unor analize separate de date de la platformele Kpler și Lloyds List Intelligence.

Patru nave transportatoare de vrac uscat, inclusiv un transportator de minereu de fier din Iran care se îndrepta spre China, au navigat, de asemenea, conform datelor.

Ţările europene care limitează accesul Statelor Unite la bazele lor militare în contextul războiului cu Iranul au expus tensiuni profunde în cadrul NATO, scrie Financial Times (FT). Această situaţie a amplificat temerile că președintele american, Donald Trump, ar putea folosi divergenţele pentru a reduce angajamentul SUA faţă de apărarea Europei.

Reacţia preşedintelui american faţă de refuzul unor aliaţi europeni, precum Franţa şi Spania, de a permite utilizarea bazelor lor militare a fost un subiect central în discuţia sa din 8 aprilie 2026 cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Casa Albă. Potrivit oficialilor NATO citaţi de FT, Trump a exprimat o furie intensă şi a ameninţat cu sancţiuni împotriva statelor care, în opinia sa, nu sprijină suficient efortul militar american.

Italia şi Marea Britanie s-au numărat şi ele printre ţările care au refuzat temporar accesul la bazele lor, deşi Londra a revenit ulterior asupra deciziei. Aceste acţiuni au subliniat diviziunile din interiorul alianţei, care, conform diplomaţilor NATO citaţi de FT, este împărţită în ceea ce priveşte strategia de menţinere a trupelor americane pe continent.

„A fost, fără îndoială, un autogol complet”, a comentat un diplomat de rang înalt din NATO. „Sunt baze militare americane, destinate utilizării de către armata americană”, a subliniat acesta, menţionând că, în unele cazuri, facilităţile sunt operate în comun cu ţările gazdă.

Conform surselor apropiate discuţiilor de la Casa Albă, Trump a fost extrem de nemulţumit de reacţia lentă a unor aliaţi NATO. „I-am simţit dezamăgirea faţă de faptul că simţea că prea mulţi aliaţi nu sunt de partea lui”, a declarat Mark Rutte a doua zi, în cadrul unui eveniment public la Washington. Secretarul general al NATO a recunoscut că iniţial aliaţii europeni au fost reticenţi în a oferi sprijin logistic şi alte forme de ajutor cerute de SUA, dar a precizat că, în cele din urmă, aceştia au răspuns cererilor americane şi „fac tot ce le cere Statele Unite”.

Un oficial al Casei Albe a oferit o declaraţie tranşantă pentru FT: „Aşa cum a spus ieri preşedintele Trump, NATO a fost pus la încercare şi a eşuat.”

Pe parcursul ultimelor săptămâni, Trump a intensificat criticile la adresa ţărilor europene, acuzându-le că blochează utilizarea bazelor militare sau refuză deschiderea spaţiului aerian pentru operaţiuni. Potrivit liderului american, NATO nu a oferit sprijinul necesar în faţa unei crize majore, o poziţie care riscă să alimenteze tensiunile dintre Washington şi aliaţii săi europeni, notează FT.

Un convoi de ajutoare de urgență a fost trimis vineri din Turcia către Iran de către Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (FICR), ca răspuns la ceea ce organizația a numit o „situație umanitară disperată”, relatează AFP.

„Nevoile umanitare din Iran sunt extrem de mari”, a declarat Scott Craig, purtătorul de cuvânt al FICR, pentru AFP, înainte de plecarea convoiului din Ankara, capitala Turciei. Ajutorul a fost posibil datorită unui armistițiu temporar convenit între Statele Unite și Israel.

Convoiul include aproximativ 200 de truse de traumatologie, cu echipamente medicale de urgență pentru victimele bombardamentelor, și patru camioane ale Semilunii Roșii Turce, încărcate cu 48 de tone de materiale: adăposturi pentru persoanele strămutate, produse de igienă și truse de prim ajutor. Vehiculele sunt inscripționate cu mesajul „Ajutor umanitar din partea poporului turc pentru poporul frate din Iran”.

„Situația umanitară din Iran este disperată. Nevoile vor evolua în funcție de context, dar vor rămâne critice pentru mult timp. Sistemul de sănătate al țării a fost distrus”, a subliniat Craig. El a adăugat că „infrastructura esențială a fost grav afectată, iar acest lucru a avut un impact enorm și asupra sănătății mentale și psihologice”.

FICR a lansat un apel internațional pentru strângerea a 40 de milioane de franci elvețieni (aproximativ 44 de milioane de euro) pentru Iran, fără a putea estima durata armistițiului. Totodată, Craig a menționat dificultățile întâmpinate în găsirea și transportul rapid al echipamentelor, mai ales că rutele tradiționale, precum transportul maritim, au fost perturbate grav de conflict. Din acest motiv, s-a optat pentru livrarea ajutoarelor pe cale rutieră din Turcia.

Potrivit Semilunii Roșii Turce, convoiul ar trebui să ajungă la Teheran în 48 de ore, iar ajutoarele vor fi distribuite în centrele care găzduiesc persoanele strămutate, a explicat Alper Küçük, un oficial al organizației, pentru AFP.

O delegaţie iraniană, condusă de ministrul de Externe Abbas Araghchi şi preşedintele Parlamentului Mohammad Bagher Ghalibaf, a ajuns recent la Islamabad, capitala Pakistanului, pentru discuţii indirecte cu Statele Unite, potrivit Wall Street Journal. Publicaţia citează surse familiare cu situaţia.

Pe de altă parte, agenţia semi-oficială iraniană Tasnim a dezminţit informaţiile, susţinând că prezenţa oficialilor iranieni în Pakistan pentru negocieri cu SUA „sunt complet false”. Alte surse media din Iran au transmis dezminţiri similare.

Din partea SUA, delegaţia este condusă de vicepreşedintele JD Vance, însoţit de trimisul special Steve Witkoff şi Jared Kushner, ginerele fostului preşedinte Donald Trump. Aceştia au participat anterior la trei runde de discuţii indirecte cu negociatori iranieni în Oman, înainte ca SUA şi Israelul să lanseze atacuri asupra Iranului pe 28 februarie.

Infrastructura critică a Arabiei Saudite a fost vizată de atacuri coordonate, confirmate oficial de autoritățile de la Riad. Potrivit informațiilor preluate de CNN de la agenția de stat Saudi Press Agency, oleoductul Est–Vest, o rută esențială pentru tranzitul țițeiului, se numără printre facilitățile lovite de agresori. Este vorba despre conducta de petrol Est-Vest de 1.200 km care ocolește Strâmtoarea Ormuz.

Relatarea, care datează de joi, nu precizează când a avut loc atacul. Conform datelor furnizate de Agenția Spațială Europeană și analizate de CNN, instalația strategică de la Abqaiq a fost cuprinsă de incendii violente. Imaginile din satelit au surprins nori denși de fum ridicându-se din incinta Saudi Aramco, după relatările privind o ofensivă iraniană.

Totuși, experții precizează că, în ciuda vizibilității focului, dovezile satelitare nu pot confirma încă sursa precisă a incendiului.

Rafinăriile de pe coasta Golfului Mexic din SUA au marje de profit record, alimentate de creșterea cererii globale pentru combustibili, scrie Reuters. Exporturile americane au crescut semnificativ, oferind rafinăriilor o oportunitate rară de a valorifica lipsa globală de produse petroliere.

Iranul a impus o blocadă în Strâmtoarea Ormuz, reducând exporturile de țiței și forțând rafinăriile din Asia și Europa să își limiteze producția. „Rafinăriile americane au oportunitatea de a vinde pe piețe unde există deficit de combustibil, fără a suferi perturbări semnificative în aprovizionarea cu țiței”, explică Jeff Krimmel, fondatorul firmei de consultanță Krimmel Strategy.

Statele Unite dispun de o capacitate de rafinare de aproximativ 18 milioane de barili pe zi, o mare parte fiind concentrată pe coasta Golfului Mexic. Hub-ul energetic din această regiune găzduiește giganți ai industriei precum Marathon Petroleum, Phillips 66, Valero Energy și PBF Energy, care beneficiază de acces direct la conducte și terminale maritime pentru export.

Conform Administrației pentru Informații în Energie din SUA, gradul de utilizare al rafinăriilor americane a atins aproape 92% în martie 2026, iar pe coasta Golfului Mexic a depășit 95%, comparativ cu o medie sezonieră de 82% în ultimii cinci ani. În schimb, în Asia, utilizarea rafinăriilor a scăzut la 80-85%, conform datelor Rystad Energy, în urma reducerilor de producție din martie și aprilie.

Exporturile de produse petroliere rafinate din SUA au atins un nivel record în martie 2026, conform datelor de monitorizare a transportului maritim. Această creștere a impulsionat semnificativ marjele rafinăriilor americane, după mai multe trimestre marcate de supraproducția globală. Cererea ridicată pentru exporturi a dus la majorarea prețurilor interne ale combustibililor, iar benzina și motorina se apropie de niveluri record la pompă, potrivit analiștilor citați de Reuters.

Președintele Donald Trump a anunțat un armistițiu temporar cu Iranul, valabil două săptămâni, condiționat de redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Totuși, traficul de petroliere rămâne redus, iar incertitudinea privind sustenabilitatea acestui acord persistă.

Decizia care a împins Statele Unite spre un conflict major cu Iranul nu a fost una spontană, ci rezultatul unor săptămâni de tensiuni, analize și dezbateri intense în interiorul administrației americane. În final, însă, totul s-a condensat într-un ordin scurt, transmis în ultimul moment, arată o amplă analiză New York Times.

Totul a început cu o întâlnire-cheie, pe 11 februarie, la Casa Albă, când premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a prezentat lui Donald Trump un plan detaliat pentru o posibilă operațiune împotriva Iranului. Potrivit acestuia, un atac comun SUA-Israel ar putea distruge rapid programul de rachete iranian, slăbi decisiv regimul de la Teheran și crea condiții pentru o revoltă internă și chiar o schimbare de regim.

Prezentarea a fost optimistă și directă și, potrivit celor prezenți, a avut un impact puternic asupra președintelui american. „Sună bine pentru mine”, i-a spus Trump prim-ministrului israelian. Donald Trump a fost foarte interesat de uciderea ayatollahului și a liderilor de vârf ai Iranului și demontarea armatei iraniene. Revolta populară în Iran și schimbarea de regim nu au influențat decizia sa privind intrarea în război cu Iranul.

British Airways a anunțat reducerea zborurilor către Orientul Mijlociu și creșterea frecvenței curselor spre India și Africa, în contextul tensiunilor regionale care afectează aviația, informează Reuters. Compania va elimina definitiv orașul Jeddah din rețea și va reduce serviciile către Dubai, Doha și Tel Aviv la câte un zbor pe zi începând din 1 iulie.

Zborurile spre Riyadh vor scădea la o singură cursă zilnică din luna mai, iar aeronavele eliberate vor fi redirecționate pentru a introduce curse zilnice către Bengaluru și Nairobi, precum și pentru a mări capacitatea pe rutele către Delhi și Hyderabad.

„Monitorizăm constant situația și suntem în contact direct cu clienții afectați pentru a le oferi mai multe opțiuni”, a declarat compania aeriană, deținută de grupul IAG. Modificările vor rămâne în vigoare până pe 24 octombrie, cu reluarea unui zbor către Dubai programată pentru 16 octombrie.

Armata israeliană a anunţat vineri că Hezbollah a lansat o rachetă spre Israel, activând sirenele de raid aerian în mai multe zone, inclusiv în Tel Aviv, transmite Reuters. Racheta a fost interceptată, conform publicaţiei Times of Israel.

Hezbollah a afirmat că a vizat infrastructura militară din Haifa, în nordul Israelului, în noaptea de joi spre vineri. Nu este clar dacă această declaraţie se referă la acelaşi atac. Armata israeliană a raportat că a lovit circa 10 lansatoare ale Hezbollah utilizate pentru atacuri asupra nordului Israelului.

Aceste confruntări au loc după ce un bombardament israelian asupra Libanului, desfăşurat miercuri, a ucis peste 300 de persoane şi înaintea discuţiilor de pace între Iran şi SUA, programate în Pakistan, ca parte a unui armistiţiu de două săptămâni.

Premierul Benjamin Netanyahu a anunţat joi intenţia Israelului de a iniţia negocieri de pace cu Libanul, incluzând dezarmarea Hezbollahului. De la 2 martie, conflictul a escaladat, cu atacuri israeliene ce au ucis circa 1.900 de persoane şi strămutat peste un milion, conform autorităţilor libaneze. În acelaşi timp, cel puţin 400 de membri Hezbollah au fost ucişi, iar gruparea a lansat sute de rachete şi drone asupra Israelului.

Tensiunile geopolitice dintre Statele Unite şi Iran au afectat bursele europene joi, determinând o scădere generalizată a principalilor indici bursieri, informează CNBC. Armistiţiul recent între cele două ţări pare deja fragil, după acuzaţiile aduse de oficialii iranieni privind încălcări ale acordului.

Indicele pan-european Stoxx Europe 600 a pierdut 0,4%, în timp ce pieţele majore au încheiat ziua în teritoriu negativ. Indicele DAX din Germania a scăzut cu 1,14%, iar CAC 40 din Franţa a înregistrat o scădere de 0,22%. La Londra, FTSE 100 a pierdut 0,05%, iar IBEX 35 din Spania a coborât cu 0,15%. Singurul indice pe plus a fost FTSE MIB al Italiei, care a crescut cu 0,50%.

Sectorul turismului şi agrementului a fost printre cele mai afectate, cu companii precum Lufthansa şi TUI înregistrând pierderi de 3,2% şi, respectiv, 1,5% faţă de ziua precedentă.

Situaţia tensionată a escaladat când Mohammad Bagher Ghalibaf, preşedintele parlamentului iranian, a acuzat SUA de încălcarea armistiţiului, invocând trei motive: atacuri israeliene asupra Libanului, pătrunderea unei drone americane în spaţiul aerian iranian şi refuzul de a recunoaşte dreptul Iranului de a îmbogăţi uraniu. În replică, preşedintele Donald Trump a declarat că trupele americane vor rămâne în regiune până la respectarea „adevăratului acord”, avertizând că orice abatere va declanşa un răspuns militar dur.

Disputa a influenţat şi pieţele asiatice, unde indicele Kospi din Coreea de Sud a scăzut cu 1,53%, iar Kosdaq cu 1,38%. În Japonia, Nikkei 225 a pierdut 0,77%, iar Topix 0,78%. În schimb, bursele americane au revenit pe creştere: S&P 500 a înregistrat un plus de 0,26%, Dow Jones a urcat cu 0,1%, iar Nasdaq a avansat cu 0,3%.

Armata din Kuweit a declarat că sistemele sale de apărare aeriană acționează pentru a intercepta dronele lansate către teritoriul său, acestea fiind primele semnalate în regiunea Golfului joi, în cea de-a doua zi a armistițiului dintre Iran și Statele Unite.

„Sistemele de apărare aeriană ale Forțelor Armate se confruntă în prezent cu atacuri ostile cu drone care au pătruns în spațiul aerian al țării, vizând mai multe instalații vitale”, a anunțat armata pe X, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării.

Armata israeliană a avertizat cetățenii joi că lansările de proiectile de către Hezbollah, care de obicei se limitează la zona de frontieră cu Libanul din nord, s-ar putea extinde și în alte părți ale țării.

„În conformitate cu evaluarea situației și în urma lansărilor de pe teritoriul libanez începând de azi dimineață, zone suplimentare din Statul Israel ar putea fi ținta atacurilor în următoarele ore”, a declarat armata într-un comunicat, îndemnând publicul să „rămână vigilent”.

Postul public de televiziune KAN a declarat că se așteaptă lansări în centrul Israelului, unde se află cele mai mari centre de populație.

Un parlamentar Hezbollah a reiterat joi respingerea de către grupul său a oricăror negocieri directe între Liban și Israel, după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că a ordonat cabinetului său să înceapă discuțiile cu Beirutul.

„Reiterăm respingerea oricăror negocieri directe între Liban și inamicul israelian și necesitatea respectării principiilor naționale, printre care se numără retragerea israeliană, încetarea ostilităților și întoarcerea locuitorilor în satele și orașele lor”, a declarat Ali Fayyad într-un comunicat distribuit canalelor media ale grupării susținute de Iran.

Fayyad a adăugat că grupul a cerut „guvernului libanez să respecte armistițiul ca o condiție prealabilă înainte de a lua orice măsuri suplimentare”. Un oficial al guvernului libanez a declarat joi pentru AFP că Beirut dorește un armistițiu înainte de a iniția discuțiile cu Israelul.

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat joi că a ordonat cabinetului său să inițieze discuții directe cu Libanul în vederea dezarmării Hezbollah și a stabilirii unor „relații de pace” între cele două țări.

„Având în vedere solicitările repetate ale Libanului de a deschide negocieri directe cu Israelul, am instruit ieri cabinetul să înceapă negocieri directe cu Libanul cât mai curând posibil”, a scris biroul său într-un comunicat.

„Negocierile se vor concentra pe dezarmarea Hezbollahului și stabilirea unor relații de pace între Israel și Liban. Israelul apreciază apelul de astăzi al prim-ministrului Libanului de a demilitariza Beirutul”, a adăugat comunicatul de presă.

Un oficial al guvernului libanez, care cunoaște problema, a declarat joi pentru AFP că țara ar putea intra în negocieri numai după anunțarea unui armistițiu.

Mass-media israeliană a raportat că Yechiel Leiter, ambasadorul Israelului în SUA, va reprezenta țara la discuții, care vor avea loc „sub foc”, adică fără ca Israelul să-și oprească atacurile asupra Libanului.

Declarația a venit la o zi după ce Israelul a lansat cea mai mare serie de atacuri asupra Libanului de la începutul războiului cu Hezbollah, pe 2 martie, soldată cu peste 300 de morți, potrivit autorităților.

Declarația lui Netanyahu a urmat, de asemenea, unor convorbiri telefonice de miercuri cu președintele Trump și cu trimisul Casei Albe, Steve Witkoff, potrivit publicației americane Axios.

Înalți oficiali americani au declarat că Witkoff i-a cerut lui Netanyahu să „calmeze” atacurile asupra Libanului și să deschidă negocierile.

Publicația a citat un înalt oficial israelian care a afirmat că negocierile directe vor începe săptămâna viitoare la Washington.

Președintele libanez Joseph Aoun a reînnoit luna trecută apelul pentru o armistițiu și deschiderea negocierilor pentru a opri războiul dintre Israel și Hezbollah.

Joi, cabinetul libanez a dat instrucțiuni forțelor de securitate să restricționeze armele în Beirut exclusiv la instituțiile statului, într-un avertisment adresat Hezbollahului.

„Armata și forțele de securitate sunt rugate să înceapă imediat consolidarea impunerii depline a autorității statului asupra guvernoratului Beirut și să monopolizeze armele în mâinile autorităților legitime”, a declarat prim-ministrul Nawaf Salam la sfârșitul unei ședințe a cabinetului.

Guvernul libanez a interzis activitățile militare ale Hezbollah la începutul lunii martie, la scurt timp după începerea războiului cu Israelul, dar decizia nu a împiedicat grupul susținut de Iran să desfășoare operațiuni militare.

Beirutul s-a angajat, de asemenea, anul trecut să dezarmeze grupul, singurul care și-a păstrat armele după războiul civil din Liban din 1975-1990.

În decembrie, reprezentanții civili libanezi și israelieni au purtat primele discuții directe din ultimele decenii, ca parte a unui mecanism de monitorizare a încetării focului.

Până atunci, Israelul și Libanul, care nu au relații diplomatice oficiale, insistaseră să mențină ofițeri militari în această funcție.

Libertatea a transmis Livetext Război în Iran, ziua 41. Donald Trump este „optimist” în privința unui acord de pace / Prima zi fără bombardamente în Golful Persic, după cinci săptămâni

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE