Experți: noua tulpină a virusului poate fi prezentă deja peste tot în lume, doar că nu a fost detectată. Ce știm și ce nu știm despre ea
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Noua tulpină a coronavirusului, detectată în Marea Britanie, dar și în alte țări precum Danemarca, Olanda și Australia este încă analizată de oamenii de știință, care avertizează că toate afirmațiile ce susțin că aceasta ar fi mai virală, dar nu neapărat mai agresivă și mai rezistentă în fața vaccinurilor sunt deocamdată concluzii preliminare. Experții mai spun că noua variantă ar putea fi prezentă și în alte colțuri ale lumii, dar că nu a fost detectată, deoarece nu toate țările au capacitatea de a identifica mutațiile, scriu revista de specialitate Science și cotidianul Financial Times.
Cei mai mulți experți și oficiali britanici au înțeles că au de-a face cu o nouă tulpină a coronavirusului SARS-CoV-2 pe 8 decembrie, în timpul unei reuniuni obișnuite, dedicate pandemiei, scrie Sciencemag.
Kent, un comitat aflat în sud-estul Angliei, se confrunta cu o creștere a numărului de cazuri de infectare, iar jumătate dintre acestea erau cauzate de noua variantă, una total diferită față de cele detectate anterior.
Au trecut mai puțin de două săptămâni și tulpina, botezată B.1.1.7, se răspândește cu repeziciune în Marea Britanie. Din acest motiv, autoritățile britanice au impus noi restricții în întreaga țară, iar mai multe state din Europa și din restul lumii au oprit deja zborurile din și spre Marea Britanie.
Între timp, oamenii de știință fac eforturi să înțeleagă dacă B.1.1.7 se răspândește mai repede - nu toată lumea este convinsă de acest lucru - și dacă da, de ce. Cercetătorii se mai întreabă cum de a evoluat virusul așa de repede. Și asta pentru că noua variantă a acumulat 17 mutații în același timp, un fapt nemaivăzut până acum.
Cum a evoluat virusul
Cercetătorii au urmărit evoluția SARS-CoV-2 în timp real mai atent decât au făcut-o cu oricare alt virus de până acum. Nu este pentru prima dată când virusul a avut parte de modificări. De fapt, până în prezent, virusul a suferit în jur de una sau două mutații în fiecare lună.
Asta înseamnă că virusul care circulă în prezent a suferit în jur de 20 de mutații, în comparație cu cel care a apărut inițial în Wuhan. Există însă și variante cu mai puține mutații.
Primul lucru interesant legat de noua variantă a virusului este felul în care a evoluat. Oamenii de știință, scrie Sciencemag, nu au mai văzut până acum un virus care să acumuleze 17 mutații, aparent în același timp.
Care este explicația? Experții cred că acest fenomen s-a petrecut în timpul unei infecții pe termen lung a unui singur pacient, cu sistem imunitar compromis, care a permis virusului să treacă printr-o perioadă extinsă de evoluție, în care mai multe variante au intrat în competiție.
Din cele 17 mutații suferite, opt afectează proteina cu țepi pe care coronavirusul SARS-CoV-2 o foloseste pentru a infecta celulele umane.
Una dintre mutații, N501Y, pare a spori capacitatea virusului de a se atașa de receptorii ACE2, punctul de intrare în organismul uman.
Altă mutație, 69-70del, duce la pierderea a doi aminoacizi din proteina cu țepi și, aparent, sporește contagiozitatea. De menționat că această mutație a fost găsită în virusurile care reușesc să evite răspunsul imunitar în cazul unor pacienți cu sistem imunitar compromis.
Într-o conferință de presă ținută sâmbătă, consilierul guvernamental Patrick Vallance a declarat că varianta B.1.1.7 a apărut inițial într-un virus izolat pe 20 septembrie și că la mijlocul lui noiembrie, această nouă variantă reprezenta deja 26% din cazuri.
”În săptămâna care a început pe 9 decembrie, aceste cifre erau deja mai mari. În Londra, spre exemplu, peste 60% din toate cazurile erau produse de noua variantă a virusului”, a explicat acesta.
Graficul de mai jos, realizat pe baza testelor făcute în Marea Britanie, arată cum noua variantă a virusului (cu portocaliu) a devenit rapid cea dominantă în zona Londrei, în estul și sud-estul Angliei.
Boris Johnson a mers mai departe și a declarat că pe baza unor studii preliminare se poate spune că mutația a făcut virusul cu 70% mai transmisibil decât până acum.
Cifra de 70% a apărut într-o prezentare a doctorului Erik Volz, de la Imperial College London.
Multe necunoscute
Christian Drosten, virusolog la Charité University Hospital din Berlin, spune însă că această concluzie cu privire la contagiozitate este prematură.
”Există prea multe necunoscute pentru a spune așa ceva”, explică el pentru Sciencemag. Răspândirea mai rapidă a variantei B.1.1.7 ar putea fi întâmplătoare. Oamenii de știință s-au îngrijorat când o altă variantă a virusului s-a transmis rapid din Spania în restul Europei și au tras inițial concluzia că aceasta ar putea fi mai contagioasă.
Între timp, s-au lămurit că nu este cazul și că, pur și simplu, această variantă a fost dusă în toate colțurile continentului de turiștii care au fost în Spania în timpul vacanței de vară.
Ceva asemănător s-ar putea întâmpla cu varianta B.1.1.7, spune și Angela Rasmussen, virusolog la Georgetown University.
Există, de asemenea, îngrijorări cu privire la faptul că noua variantă ar putea genera o boală mai agresivă. Există unele exemple în acest sens care vin din Africa de Sud, acolo unde oamenii de știință au detectat o variantă de virus diferită de cea din Marea Britanie, dar care are aceeași mutație N501Y, și care pare să fi afectat tinerii și persoanele sănătoase.
John Nkengasong, director al Centrului pentru Controlul și Prevenția Bolilor, admite că acest lucru este potențial îngrijorător, dar crede că este nevoie de mai multe date pentru o concluzie certă.
În vreme ce unii cercetători temperează îngrijorarea cu privire la noua tulpină a virusului, alții temperează optimismul.
Spre exemplu, mai mulți experți și-au exprimat opinia că tulpina B.1.1.7 nu reduce eficiența vaccinurilor deja dezvoltate.
Dar Kristian Andersen, cercetător în domeniul bolilor infecțioase la Scripps Research California, nu este de acord. ”Am văzut multe articole care spun că nu există un efect asupra imunității sau asupra vaccinurilor. Nu este corect. Adevărul este că nu știm încă și că vom afla acest lucru în următoarele săptămâni”, spune el pentru Financial Times.
Virusul ar putea fi prezent și în alte țări
Noua tulpină a virusului a fost detectată în special în zona Londrei, în estul și sud-estul Angliei și mai puțin în alte zone ale țării. Câteva cazuri au fost identificate și în Olanda, Danemarca, Belgia, Italia sau Australia. Dar este posibil ca ea să fie prezentă și în ale țări.
Testele obișnuite de detectare a virusului nu evidențiază și mutațiile acestuia. Noile tulpini pot fi identificate numai prin secvențiere genetică, o metodă de citire a întregului cod genetic, o analiză avansată de laborator.
”Marea Britanie și Danemarca sunt țările cele mai prolifice atunci când vine vorba despre secvențiere genetică”, spune Emma Hodcroft, specialistă în genetică virală la Universitatea din Berna.
Multe țări însă nu se ocupă cu secvențierea genetică sau fac foarte puține eforturi în acest sens.
”Asta înseamnă că noua variantă ar putea fi, de fapt, prezentă și în alte țări, doar că nu a fost încă detectată”, spune aceasta.
William Hanage, epidemiolog la Harvard, spune și el același lucru, observând că este posibil ca Marea Britanie să fi observat prima această mutație din simplul fapt că are cel mai sofisticat sistem de monitorizare genetică a virusului.
Iar procesul evoluționar care a generat varianta B.1.1.7 a virusului ar putea avea loc și în alte colțuri ale lumii independent de Marea Britanie.
În plus, pe măsură ce vaccinurile sunt distribuite și administrate, presiunea selectivă exercitată asupra virusului se va schimba, ceea ce înseamnă că vor rămâne în special acele variante care vor ajuta virusul să prolifereze.
Lucrul important în lunile următoare, spune Kristian Andersen, cercetătorul de la Scripps Research, este să detectăm aceste schimbări.
”Fenomenul care a permis apariția variantei B.1.1.7 se va produce cel mai probabil și în alte părți ale lumii”, spune el. ”Vom fi capabili să detectăm și să urmărim această variantă? Pentru mine, acest lucru are o importanță majoră”, spune cercetătorul.
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
