„Noul front al lui Putin în războiul din Ucraina este în Balcani”. Pe ce mizează președintele rus - Analiză Bloomberg
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Liderul rus Vladimir Putin forțează propaganda și disputele religioase din Kosovo și Bosnia-Herțegovina pentru a deturna atenția NATO de la invazia sa ilegală în Ucraina, comentează un fost comandant suprem al forțelor aliate din Europa într-o analiză publicată în Bloomberg.
De-a lungul istoriei Rusiei, țarii au căutat modalități de a domina ceea ce ei numeau „vecinătatea apropiată” a vastului lor imperiu. În zilele noastre, invadarea ilegală a Ucrainei din ordinul președintelui Vladimir Putin urmează același principiu strategic.
Dacă va câștiga, este logic că Putin și-ar îndrepta atenția către Republica Moldova, următoarea oprire spre Europa de Est - și unde o enclavă separatistă, Transnistria, este ocupată deja de Rusia. Dar mai există o țintă foarte atractivă în apropiere: Balcanii de Vest, scrie sursa citată.
Țintele lui Putin în Balcani
Acest teritoriu turbulent din sud-estul Europei numără patru membri stabili ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO): Croația, Albania, Muntenegru și Macedonia de Nord.
Kremlinul și-a fixat atenția însă pe „alte premii”: Serbia, Kosovo și statul divizat etnic Bosnia-Herțegovina. „Cum ar putea Putin să încerce să extindă influența Rusiei și să submineze angajamentele NATO și ale Uniunii Europene în acest important colț al Europei?”, se întreabă amiralul american în rezervă James Stavridis într-un articol intitulat „Noul front al lui Putin în războiul din Ucraina este în Balcani”.
James Stavridis precizează că știe bine regiunea balcanică de pe vremea când era concomitent la conducerea Comandamentului European al Statelor Unite (EUCOM) și comandant suprem al forțelor aliate din Europa (SACEUR), în perioada 2009-2013.
El subliniază totodată că a fost căpitan al unui distrugător mobilizat în largul coastelor fostei Iugoslavii pe vremea războaielor balcanice din deceniul 1990-2000, impunând în special o blocadă armată împotriva regimului agresiv de la Belgrad.
Și, din aceste roluri, s-a întâlnit cu majoritatea liderilor de rang înalt din regiune, inclusiv cu actualul președinte al Serbiei, Aleksandar Vucici, cu fosta președintă croată Kolinda Grabar-Kitarovici și cu Milorad Dodik, actualul lider al Republicii Srpska, entitatea sârbă din cadrul statului modern Bosnia-Herțegovina.
Destrămarea Iugoslaviei a fost însoțită de războaie foarte sângeroase, soldate cu peste 100.000 de morți, dintre care 8.000 de bărbați și băieți musulmani masacrați la Srebrenița (Bosnia-Herțegovina) în iulie 1995.
Tensiunile persistă între romano-catolicii din Croația, ortodocșii în principal din Serbia și musulmanii din Albania, Kosovo și Bosnia-Herțegovina.
Putin caută să tragă foloase proprii din această „istorie neterminată”. El știe că, dacă statele membre NATO vor fi nevoite să intervină din nou pentru a calma Balcaniul, atunci vor fi distrase de la susținerea Ucrainei.
În Kosovo, o fostă regiune sârbă căreia nici Belgradul, nici Moscova nu îi recunosc independența, NATO a desfășurat câteva mii de militari pentru a menține pacea. Anul trecut, armata sârbă a intrat în alertă maximă pe fondul unor revolte ale protestatarilor etnici sârbi din Kosovo care s-au soldat cu rănirea a 100 de soldați NATO.
Aceste evenimente au forțat Alianța Nord-Atlantică să-și întărească prezența cu încă câteva sute de pacificatori.
Putin încurajează în mod clar Serbia să exercite presiuni asupra guvernului din Kosovo, care are parte de susținerea NATO. El depune eforturi totodată pentru destabilizarea guvernului fragil al Bosniei, care este împărțit într-o președinție tripartită ciudată, cu câte un reprezentant al fiecăreia dintre cele trei circumscripții majore etno-religioase (bosniacă, croată și sârbă).
Cel mai experimentat actor politic local este Milorad Dodik, ce întreține legături strânse cu Moscova. Potrivit lui Stavridis, liderul sârbilor din Bosnia-Herțegovina i-a transmis acum zece ani că își dorește alipirea Republicii Srpska la Serbia, un act pe care Vladimir Putin l-ar susține cu bucurie.
În opinia amiralului american în rezervă, un astfel de demers ar fi o provocare din partea lui Putin, care caută orice mijloace pentru a reduce încrederea în NATO și pentru a abate atenția de la susținerea Ucrainei.
Opțiunile Occidentului
Occidentul are opțiuni la acest plan, scrie sursa citată. Deocamdată, ideea cu privire la desfășurarea unor batalioane NATO în Ucraina este puțin probabilă. În schimb, demersuri precum creșterea efectivelor din Kosovo și prevenirea tulburărilor pe care Putin încearcă să le provoace sunt posibile și au sens strategic, menționează Stavridis.
Fostul comandant EUCOM și SACEUR propune o divizare regională a eforturilor din cadrul NATO, subliniind că statele membre din Balcani și din apropiere (de exemplu, Grecia și Italia) se pot concentra asupra acestei regiuni, în timp ce statele membre est-europene și nordice se pot axa pe Ucraina.
Marile țări din Vest - Franța, Germania, Marea Britanie și SUA - au resurse suficiente pentru a fi implicate în ambele zone, apreciază el.
În afară de forțele de stabilizare, NATO trebuie să țină seama de așa-numitul război hibrid purtat de Rusia împotriva sa. Putin se pricepe la utilizarea rețelelor sociale, a campaniilor de dezinformare și a propagandei sale pentru a provoca tensiuni în străinătate. NATO trebuie să-și folosească propriile rețele de informare pentru a expune și a contracara aceste narațiuni false.
Nu este exclus ca rușii să recurgă la atacuri cibernetice împotriva rețelelor electrice și a altor ținte vitale din Kosovo și părțile nonsârbe ale Bosniei. Astfel de atacuri ar crea confuzie și ar crește nemulțumirea socială. În acest caz, NATO își poate susține aliații și prietenii din Balcani oferindu-le sisteme de apărare cibernetică mai eficiente.
În cele din urmă, destabilizarea rusă poate fi contracarată cu stimulente economice. Precum Bosnia-Herțegovina, Serbia își dorește cu disperare să adere la UE. Ambasadorul Serbiei în SUA a scris recent o scrisoare în care susține că țara sa vrea doar pace.
Sârbii pot demonstra că sunt sinceri respingând manipulările lui Putin și permițând Occidentului să rămână concentrat pe cea mai mare provocare a sa: războiul imoral purtat de Rusia împotriva Ucrainei, conchide James Stavridis.
Vucici lansează avertismente misterioase
Analiza lui Stavridis survine pe fondul unor avertismente misterioase lansate de președintele Serbiei. Acum două săptămâni, Vucici a anunțat organizarea unei așa-numite „Adunări de Paște Serbia-Republica Srpska”, programată pentru 5-6 mai. Anunțul a fost făcut după o întrevedere între Aleksandr Vucici, Milorad Dodik și patriarhul Porfirie.
„La Adunare vor fi luate decizii importante cu privire la supravieţuirea sârbilor în căminele lor strămoşeşti, progresul lor economic şi păstrarea limbii sârbe, a scrierii chirilice şi a moştenirii culturale comune”, spune Vucici într-un comunicat emis de biroul său de presă.
Potrivit acestuia, guvernul sârb şi cel al Republicii Srpska s-au angajat să pregătească o declaraţie comună şi, potenţial, alte acte juridice generale pentru a fi înaintate forurilor legislative de la Belgrad şi Banja Luka.
„Noi l-am informat pe patriarhul Porfirie despre gravitatea situaţiei politice în care se află toţi sârbii şi i-am cerut Sfinţiei Sale binecuvântarea şi sprijinul Bisericii Ortodoxe Sârbe”, mai susține Vucici în acest comunicat, citat de agenția de presă Tanjug, preluată de Agerpres.
Ulterior, Vucici a reiterat că Serbia se va confrunta în curând cu provocări care „îi amenință direct interesele naționale vitale”, făcând aluzie și la o presupusă luptă dificilă care ar urma și pe care țara sa o va câștiga într-un final.
„Vin zile dificile pentru Serbia. În acest moment, nu îmi este ușor să spun ce știri am primit în ultimele 48 de ore. Dar ele amenință direct interesele naționale vitale atât ale Serbiei, cât și ale Republicii Srpska. În zilele următoare, voi informa poporul Serbiei despre toate provocările care urmează. Va fi greu. Vom lupta. Serbia va câștiga”, a scris liderul de la Belgrad pe pagina sa de Facebook, fără a dezvălui încă amenințarea pe care o tot evocă de câteva săptămâni încoace.
kkkkkk 03.04.2024, 01:19
Articol de propaganda ....uneori sunteți mai grețoși decât anteniștii
ciobanudorin_2006 03.04.2024, 01:28
Un butoi cu pulbere toată Europa din păcate....și e alimentata propaganda de niște naivi puturoși care nu știu altceva decât sa subjuge din păcate națiuni sensibile și influentabile.
Angelus 03.04.2024, 02:32
Sa fie clar țările membre NATO nu vor intra niciodată într-un conflict armat cu Rusia, conflictele nu se poarta doar cu arma ci și economic financiar, cine conduce lanțul economic acela va hotări și soarta Ucrainei, și din punctul de vedere financiar SUA și-a pierdut lider shippingul că prima economie a lumii, ar fi bine sa privim și înspre Asia, respectiv China!
Notme 03.04.2024, 06:01
Aș indemna la pondere și calm,europa trebuie să își rezolve problemele singură prin discuții diplomatice,nu prin înarmarea ucrainei sau defăimarea cuiva,suntem pe continentul european ,trăim aici și trebuie să găsim metoda de pace iar voi ziariștii sunteți prima voce a populației ,întrebați clar și răspicat de ce guvernele europei nu aderă la o pace comună,așa că rog libertea ca ziar liber neafiliat nimănui să reitereze pacea clar și răspicat și pentru asta puteți cere mai multor trusturi de presă intenția globală de pace ,refuz să cred că linertatea trebuie doar să sune trâmbița despre planuri de război,blomberg este un cotidian afiliat cu interese de a ține europa în tensiune,spuneți adevărul așa cum este atât ,și votbiți și despre toate chestiile nerespectate intre toate părțile implicate pentru că oamenii nu știu nimic inclusiv tratatul de la varșovia a fost călcat in picioare tot de băieții deștepți doar că nu se spune nimic despre asta
Marica13 03.04.2024, 09:31
Aceleași prostii zi de zi...