«Nu avem nevoie de banii lor!»
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
19 miliarde de euro. Se pare că aceasta este suma care a creat atât de multe dispute în ultimele zile, pentru că este valoarea împrumutului pe care ţara noastră îl va lua de la Fondul Monetar Internaţional, dacă se va semna acordul de creditare. Aceşti bani vor veni însă cu nişte condiţii pe care unii specialişti le consideră dure, iar alţii de neacceptat. Pentru a face rost de aceşti bani, ar trebui să fim de acord ca salariile bugetarilor să fie îngheţate, iar taxele, impozitele şi preţurile să crească.
Reprezentanţii FMI au avut deja, în această săptămână, prima rundă de negocieri cu autorităţile române pentru acordarea creditului şi au început să pună condiţii: finalizarea Legii salarizării unice în domeniul bugetar şi restructurarea administraţiei publice.
Salariile bugetarilor vor scădea chiar şi cu 20%
Ce vom face cu banii împrumutaţi de la FMI? Principala destinaţie a creditului pe care România îl va lua este ca ajutor pentru oamenii de afaceri. Statul va da bani firmelor private, considerate a fi singurele care pot relansa economia. O variantă speculată de finanţişti este că banii vor ajunge la CEC şi Eximbank, care vor da firmelor private credite avantajoase. A doua variantă este ca statul să dea direct banii companiilor şi să ia în schimb acţiuni la acestea (model folosit frecvent în SUA).
Liderii sindicali consideră că banii de la FMI vin cu prea multe condiţii şi că populaţia va avea de suferit din cauza lor. Un eventual acord cu Fondul va declanşa conflicte sociale şi proteste de stradă, a avertizat Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa. “Nu avem nevoie de banii lor, ci de o eficientizare a p
oliticii bancare naţionale”, a precizat el. Şi liderul Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici, Sebastian Oprescu, nu vede cu ochi buni un împrumut de la FMI. “Salariile bugetarilor nu vor fi, pur şi simplu, îngheţate, ci vor scădea”, afirmă Oprescu. El susţine că bugetarii vor pierde chiar şi 20% din salariu.
Relaţiile României cu FMI
România a devenit membră FMI în 1972. Ceauşescu a încheiat trei acorduri cu Fondul, dar în timpul celui de-al treilea, în anii ’80, a refuzat condiţiile impuse şi a decis să plătească toate datoriile externe. Rezultatul îl ştiu toţi românii care au peste 30 de ani: magazinele au golit. După ’90, s-au încheiat şapte acorduri, pentru că aproape fiecare guvern s-a împrumutat de la FMI. Fondul a cerut de fiecare dată limitarea salariilor în sectorul de stat, închiderea sau privatizarea întreprinderilor de stat cu pierderi sau creşterea impozitelor. Singura dată când acordul a fost finalizat şi ni a dat împrumutul a fost în 2001 -2003. În 2004, semnam un alt acord cu FMI, dar a fost suspendat în toamna anului următor, pe motiv că nu mai aveam nevoie de bani.
Ce au păţit celelalte ţări
Ungaria a trebuit să reducă din cheltuielile tuturor ministerelor, să renunţe la al 13-lea salariu şi să îngheţe veniturile tuturor bugetarilor. A fost obligată să mărească ul cu 2%;
Islanda a fost nevoită să renunţe la orice primă anuală şi să crească dobânzile cu cel puţin 6%;
În Letonia, TVA-ul a crescut de la 18 la 21%, iar salariile bugetarilor au fost îngheţate;
Ucrainei i a impus tăierea cheltuielilor publice, mărirea taxelor, dar şi renunţarea la subvenţionarea preţului gazelor livrate populaţiei şi mărirea vârstei de pensionare.
| Avantaje | Dezavantaje |
| întărirea monedei naţionale condiţii mai bune pentru cei care vor să ia credite o eventuală atragere a investitorilor străini bani pentru companiile private, ceea ce ar putea duce la scăderea numărului şomerilor | salariile bugetarilor îngheţate, unii fiind chiar concediaţi pensiile ar putea fi reduse impozitele şi taxele ar putea să crească, şi nu puţin s-ar putea chiar ca preţurile la produse şi servicii să crească, prin eventuala cerere de mărire a TVA-ului |
Decizia nu a fost încă luată
Preşedintele Traian Băsescu a declarat că asemenea altor politicieni, nu şi-ar fi dorit ca România să aibă nevoie de un acord cu FMI. “Spre deosebire de anii ’90, acum vorbim de un împrumut de ordinul miliardelor”, a declarat şeful statului.
Conform premierului Emil Boc, decizia contractării creditului va fi luată de Guvern, după consultări în cadrul unui comitet alcătuit din nouă miniştri. Reprezentanţii PD-L şi PSD se vor consulta pentru a ajunge la un acord privind împrumutul total de 19 miliarde de euro.
