«Nu avem nevoie de banii lor!»

Reprezentanţii FMI au avut deja, în această săptămână, prima rundă de negocieri cu autorităţile române pentru acordarea creditului şi au început să pună condiţii: finalizarea Legii salarizării unice în domeniul bugetar şi restructurarea administraţiei publice.

Salariile bugetarilor vor scădea chiar şi cu 20%

Ce vom face cu banii împrumutaţi de la FMI? Principala destinaţie a creditului pe care România îl va lua este ca ajutor pentru oamenii de afaceri. Statul va da bani firmelor private, considerate a fi singurele care pot relansa economia. O variantă speculată de finanţişti este că banii vor ajunge la CEC şi Eximbank, care vor da firmelor private credite avantajoase. A doua variantă este ca statul să dea direct banii companiilor şi să ia în schimb acţiuni la acestea (model folosit frecvent în SUA).

Liderii sindicali consideră că banii de la FMI vin cu prea multe condiţii şi că populaţia va avea de suferit din cauza lor. Un eventual acord cu Fondul va declanşa conflicte sociale şi proteste de stradă, a avertizat Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa. “Nu avem nevoie de banii lor, ci de o eficientizare a politicii bancare naţionale”, a precizat el. Şi liderul Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici, Sebastian Oprescu, nu vede cu ochi buni un împrumut de la FMI. “Salariile bugetarilor nu vor fi, pur şi simplu, îngheţate, ci vor scădea”, afirmă Oprescu. El susţine că bugetarii vor pierde chiar şi 20% din salariu.

Relaţiile României cu FMI

România a devenit membră FMI în 1972. Ceauşescu a încheiat trei acorduri cu Fondul, dar în timpul celui de-al treilea, în anii 80, a refuzat condiţiile impuse şi a decis să plătească toate datoriile externe. Rezultatul îl ştiu toţi românii care au peste 30 de ani: magazinele au golit. După 90, s-au încheiat şapte acorduri, pentru că aproape fiecare guvern s-a împrumutat de la FMI. Fondul a cerut de fiecare dată limitarea salariilor în sectorul de stat, închiderea sau privatizarea întreprinderilor de stat cu pierderi sau creşterea impozitelor. Singura dată când acordul a fost finalizat şi ni a dat împrumutul a fost în 2001 -2003. În 2004, semnam un alt acord cu FMI, dar a fost suspendat în toamna anului următor, pe motiv că nu mai aveam nevoie de bani.

Ce au păţit celelalte ţări

 
 Ungaria a trebuit să reducă din cheltuielile tuturor ministerelor, să renunţe la al 13-lea salariu şi să îngheţe veniturile tuturor bugetarilor. A fost obligată să mărească ul cu 2%; 

 Islanda a fost nevoită să renunţe la orice primă anuală şi să crească dobânzile cu cel puţin 6%;

În Letonia, TVA-ul a crescut de la 18 la 21%, iar salariile bugetarilor au fost îngheţate; 

 Ucrainei i a impus tăierea cheltuielilor publice, mărirea taxelor, dar şi renunţarea la subvenţionarea preţului gazelor livrate populaţiei şi mărirea vârstei de pensionare.

Avantaje	Dezavantaje
întărirea monedei naţionale   condiţii mai bune pentru cei care vor să ia credite   o eventuală atragere a investitorilor străini   bani pentru companiile private, ceea ce ar putea duce la scăderea numărului şomerilor	salariile bugetarilor îngheţate, unii fiind chiar concediaţi pensiile ar putea fi reduse impozitele şi taxele ar putea să crească, şi nu puţin  s-ar putea chiar ca preţurile la produse şi servicii să crească, prin eventuala cerere de mărire a TVA-ului

Decizia nu a fost încă luată

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că asemenea altor politicieni, nu şi-ar fi dorit ca România să aibă nevoie de un acord cu FMI. “Spre deosebire de anii 90, acum vorbim de un împrumut de ordinul miliardelor”, a declarat şeful statului.

Conform premierului Emil Boc, decizia contractării creditului va fi luată de Guvern, după consultări în cadrul unui comitet alcătuit din nouă miniştri. Reprezentanţii PD-L şi PSD se vor consulta pentru a ajunge la un acord privind împrumutul total de 19 miliarde de euro.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE