El Nino va schimba toamna și iarna pe planetă: centrul și nordul Europei vor fi puternic afectate
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Primăvara anului 2026 aduce prognoze meteorologice care conturează un peisaj climatic neobișnuit pentru Europa și Italia. Potrivit publicației italiene La Stampa, principalele centre meteorologice internaționale și modelele lor matematice indică o toamnă mai caldă decât media și o iarnă europeană cu temperaturi blânde, influențate în mare parte de un fenomen El Niño de intensitate excepțională. Totuși, specialiștii subliniază că prognozele sezoniere nu oferă detalii precise despre vremea din anumite zile sau regiuni, ci doar conturează tendințe generale.
Rolul decisiv al fenomenului El Niño
Conform Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), El Niño, fenomenul climatic care încălzește apele Pacificului, va atinge vârful între noiembrie și decembrie, cu o anomalie termică de +3,6 °C în zona Niño 3.4. Este aproape sigur că acest fenomen va persista pe toată durata iernii meteorologice (decembrie-februarie). Agenția americană NOAA a mers chiar mai departe, estimând cu o probabilitate de peste 90% că El Niño va deveni „foarte puternic” în sezonul rece.
În prezent, în Pacificul de Est, temperaturile de suprafață sunt deja cu peste 3°C mai mari decât media, iar în unele zone subacvatice au fost înregistrate valori cu 10°C peste normal. Acest fenomen ar putea avea consecințe semnificative asupra climatului global, inclusiv asupra temperaturilor și precipitațiilor.
Toamnă călduroasă în Italia
Pentru Italia, proiecțiile bazate pe datele Copernicus și analizate de Consiliul Național de Cercetare (CNR) sugerează o toamnă cu temperaturi peste media sezonieră. Totuși, experții avertizează că acest lucru nu înseamnă o toamnă complet lipsită de episoade de frig. De exemplu, ARPA Piemonte a confirmat că, pentru luna septembrie, toate modelele indică temperaturi mai ridicate în Europa centrală și sudică. Această tendință se menține în octombrie, iar în noiembrie, semnalul de încălzire devine chiar mai pronunțat.
Pe de altă parte, situația precipitațiilor rămâne incertă. Deși temperaturile ridicate ale apei Mării Mediterane sugerează o disponibilitate mare de energie și umiditate, acest lucru nu se traduce automat în precipitații abundente. CNR atrage atenția că sunt necesari mai mulți factori concomitenți, precum instabilitatea atmosferică și convergența vânturilor, pentru a genera ploile torențiale. „Căldura mării poate amplifica intensitatea precipitațiilor, dar nu este un factor determinant”, subliniază specialiștii.
Iarna europeană: mai caldă, dar nu lipsită de surprize
Proiecțiile Copernicus pentru iarna 2026 (decembrie-februarie) indică temperaturi mai ridicate decât cele normale pe întregul continent european. Totuși, prognoza privind precipitațiile este mai puțin certă, în special pentru regiunile sudice și nordice ale Europei. Italia, situată în partea mediteraneană, rămâne într-o zonă de incertitudine, fiind dificil de prezis dacă va avea o iarnă mai ploioasă, mai uscată sau mai ninsă.
Experții subliniază că o iarnă blândă nu exclude complet episoadele de frig extrem sau ninsorile. „Prognozele sezoniere nu pot anticipa exact când va apărea o masă de aer arctic sau cât de abundente vor fi ninsorile în Alpi sau Apenini”, se arată în analiză.
Europa Centrală și de Nord: mai cald și mai umed
În Europa Centrală și de Nord, prognozele sunt mai clare. Copernicus estimează temperaturi peste medie în aproape toate regiunile, iar precipitațiile ar putea fi mai abundente, în special în centrul continentului. În Regatul Unit, Met Office a avertizat asupra unui risc crescut de toamnă caldă, umedă și vântoasă, probabilitatea acestor condiții fiind de până la două ori mai mare decât media istorică.
Episoadele puternice de El Niño din trecut au fost asociate cu ierni mai blânde și mai umede în nord-vestul Europei. Cu toate acestea, meteorologul-șef al Met Office, Ian Lisk, avertizează că „El Niño este doar unul dintre diferiții factori care influențează clima noastră. Chiar și un fenomen excepțional de puternic nu înseamnă automat efecte mai grave”. Alte elemente precum curentul-jet, oscilația nord-atlantică (NAO) sau condițiile din stratosferă joacă un rol important în stabilirea configurației climatice.
2027 ar putea deveni cel mai cald an înregistrat vreodată
Departe de Europa, influența El Niño devine mai evidentă. Potrivit OMM, fenomenul crește riscul de secetă în regiunile Indoneziei, Australiei și Asiei de Sud, în timp ce favorizează ploi abundente pe coastele vestice ale Americii de Sud și în sudul Statelor Unite pe durata iernii boreale.
În plus, Met Office estimează că 2027 ar putea deveni cel mai cald an înregistrat vreodată, depășind recordurile stabilite în 2024. Transferul de căldură din Pacific către atmosferă, caracteristic unui El Niño puternic, va contribui la creșterea temperaturilor globale, cu efecte resimțite pe termen lung.
