„Marea de plastic” din Almería acoperă peste 33.000 de hectare și produce anual mai mult de patru milioane de tone de legume și fructe, conform datelor oficiale ale Guvernului Andaluziei. Succesul acestei regiuni agricole spaniole se datorează unei agriculturi intensive, ce combină utilizarea masivă a plasticului, irigațiile de precizie, desalinizarea apei și controlul biologic al dăunătorilor.
Cuprins:
De la altitudinea unui satelit, această zonă de pe coasta sud-estică a Spaniei apare ca o pată albă uriașă pe țărmul Mării Mediterane. Nu este vorba despre zăpadă, sare sau un oraș, ci despre zeci de mii de sere, al căror impact a transformat acest peisaj semiarid într-un simbol global al agriculturii intensive.
După cum notează Gizmodo, NASA a botezat această regiune „marea de sere din Almería”, estimând inițial că suprafața acoperită de culturi protejate depășește 40.000 de hectare, dar datele locale actualizate indică o extindere fizică de aproximativ 33.000 de hectare, echivalentul teritoriului Maltei.
Transformarea dramatică a început în anii '50, când câmpia Dalías era dominată de tufișuri, pășuni și mici ferme agricole. Fermierii au experimentat atunci cu straturi subțiri de nisip și plastic pentru a proteja plantele de vânturile puternice, a reține umiditatea și a crește temperatura solului.
Acest experiment a funcționat mai bine decât se așteptau. Tehnologii precum irigarea prin picurare, hidroponia, controlul climatic și lupta biologică împotriva dăunătorilor au fost ulterior integrate, transformând una dintre cele mai secetoase regiuni ale Europei într-un uriaș „motor agricol”.
Astăzi, Almería produce o gamă variată de produse agricole, inclusiv roșii, ardei, castraveți, dovlecei, vinete, pepeni și pepeni galbeni, în perioadele din an când alte părți ale continentului întâmpină provocări climatice pentru agricultură. În campania 2024/2025, regiunea a depășit patru milioane de tone de producție horticolă, generând venituri de aproximativ 3,7 miliarde de euro din exporturi. Numai producția de ardei a atins 913.000 de tone, conform datelor furnizate de autorități.
Un alt fapt remarcabil este că aceste sere albe au reușit să modifice microclimatul local. Între 1983 și 2006, cercetători de la Universitatea din Almería au observat o scădere a temperaturii medii cu 0,3 ºC pe deceniu în zona acoperită de sere, într-o perioadă în care restul sud-estului Spaniei se încălzea.
Potrivit Gizmodo, motivul este efectul de albedo: plasticul alb al serei reflectă mai multă radiație solară decât solul întunecat de dinainte. Studiile au calculat o creștere a albedoului de aproximativ 0,09 și un forțaj radiativ negativ mediu de 19,8 W/mp, ceea ce a dus la o răcire medie anuală de 0,25 ºC în această zonă. Totuși, acest fenomen este unul local și nu poate fi considerat o soluție pentru combaterea schimbărilor climatice la nivel global.
Dezvoltarea industriei agricole din Almería nu este lipsită de controverse și probleme. Cererea mare de forță de muncă a atras zeci de mii de migranți, iar în jurul serelor există încă așezări fără acces la servicii de bază.
În 2024, Serviciul Iezuit pentru Migranți estima că aproximativ 4.000 de persoane trăiau în astfel de condiții doar în zona Níjar. De asemenea, au fost documentate probleme legate de exploatarea forței de muncă, discriminare și locuințe precare.
Gestionarea deșeurilor plastice și utilizarea apei rămân alte provocări majore. Deși sectorul agricol din Almería a implementat măsuri precum reciclarea, utilizarea apei desalinizate și regenerarea resurselor, presiunea asupra acviferelor locale este semnificativă.
Este important de menționat că desalinizarea joacă un rol crucial: uzina din Campo de Dalías produce 97.200 mc de apă pe zi, suficient pentru a alimenta 8.000 de hectare de teren agricol și pentru a acoperi nevoile populației din regiune. Capacitatea mai mare, de 120.000 mc pe zi, este asigurată de o altă uzină, cea din Carboneras, aflată într-o zonă diferită a provinciei Almería.
Deși nu a transformat un deșert propriu-zis într-o grădină – câmpia Dalías fiind o zonă semi-aridă, iar deșertul real Tabernas aflându-se în altă parte a provinciei – reușita este, fără îndoială, impresionantă.
În prezent, această „mare de plastic”, care se întinde pe 330 de kilometri pătrați, contribuie semnificativ la aprovizionarea supermarketurilor din întreaga Europă, devenind un simbol al inovației și al provocărilor agriculturii moderne.