„Nu avem prima bancă sau ultima bancă. În cerc, nimeni nu greșește”. Cum a devenit Facultatea de Filozofie un magnet pentru copii
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un curs organizat gratuit la Universitatea din București a umplut locurile în doar câteva ore, demonstrând că cei pe care, de obicei, îi numim „micuți” nu au nevoie doar de matematică sau română, ci și de un spațiu în care să-și pună marile întrebări ale vieții. Timp de 5 zile, sălile Facultății de Filozofie s-au umplut de copii din clasele primare și gimnaziale, veniți să învețe cum să gândească liber, fără teama de a fi notați sau judecați.
Cuprins:
- 60 de elevi din ciclurile primar și gimnazial, 30 de ateliere, totul pe bază de voluntariat
- Povestea lui Steven „cel năzdrăvan” pe care l-a ajutat filozofia
- Marin Bălan, profesor de filozofie, explică ce tipuri de gândire le dezvoltă copiilor filozofia
- Balerina Elena Lixandru, de pe poante în bibliotecă, în căutarea adevărului
- Clara Caradimu, somnul și misterul în pictură
- O materie opțională uitată de școli: Ajutorul direct la matematică și română
- Filozofia, o investiție în libertatea de a gândi
60 de elevi din ciclurile primar și gimnazial, 30 de ateliere, totul pe bază de voluntariat
Inițiativa, ajunsă la cea de-a șaptea ediție sub coordonarea conferențiarului universitar dr. Marin Bălan, profesor la Facultatea de Filozofie din București, a arătat o cerere uriașă din partea părinților: locurile s-au dublat instantaneu, ajungându-se la zeci de participanți înscriși în doar două zile. Organizate voluntar de o mână de oameni, fără finanțare sau sprijin administrativ exterior, cursurile au cuprins și ateliere de artă: balet, pictură, modelaj.
Practic, în perioada 31 august – 4 septembrie 2026 au avut loc trei școli de vară la Facultatea de Filozofie a Universității din București.
Plecând de la ideea că întrebările filozofice nu ocolesc adolescența și nici copilăria, fiind o oportunitate de a gândi profund și de a câștiga încredere în exprimarea propriilor idei, profesorul Marin Bălan a creionat cursuri de filozofie cu copii (elevi din clasele I – IV), cu adolescenți (elevi din clasele V – VII) și cu liceeni (elevi din clasele IX – XI). În cadrul școlii de vară pentru liceeni, aproape 60 de elevii au practicat filozofia academică, participând la cursuri și seminare, ținute de profesori și, respectiv, studenți ai Facultății de Filozofie care se pregătesc pentru cariera didactică.
Filozofia este apreciată pentru modul în care dezvoltă gândirea critică și cultivă abilități esențiale, precum empatia, creativitatea, dialogul civilizat, ascultarea activă și deschiderea către perspective diferite.
Succesul ediției din acest an a întrecut orice așteptare. Dacă la edițiile anterioare se înscriau în medie 15-20 de copii per serie, anul acesta, anunțul publicat pe site-ul Universității din București a provocat o adevărată explozie de cereri:
„Dacă până acum puneam anunțul doar pe site-ul facultății, anul acesta am apelat la Direcția de Comunicare a Universității. În prima zi, am primit deja 25 de cereri, deși nu erau disponibile decât 15 locuri. Am hotărât să dublăm numărul de locuri și am ajuns în final la 38 de copii înscriși în doar două zile, moment în care am sistat înscrierile, pentru că ar fi trebuit să mai facem încă nu știu câte grupe”, explică prof. univ. dr. Marin Bălan. În acest fel, în loc de o grupă de elevi din ciclul primar, au fost alcătuite două grupe: una cu elevi din clasele I și a II-a și cealaltă cu elevi din clasele a III-a și a IV-a.
Toată această desfășurare de forțe a implicat un efort uriaș realizat exclusiv pe bază de voluntariat de doar 5 persoane: profesorul Marin Bălan, două absolvente ale Masterului didactic în Filozofie, Ana-Maria Zaharia Lăcătuș și Alexia Stan, alături de studenta de la Masterul didactic în Filozofie Clara Caradimu și Elena Lixandru, studentă în programul de licență. Împreună au susținut în cele 5 zile 30 de ateliere cu 3 grupe de elevi.
Să nu uităm „Seara de poezie, muzică și filozofie”, organizată în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din România, filiala București, la care au participat atât elevii înscriși la cele trei școli de vară, cât și părinții lor.
„Eu nu am beneficiat de niciun leu finanțare, niciodată, în niciun program legat de filozofia cu copiii. Facultatea ne-a pus la dispoziție doar sala. În rest, totul a fost muncă de voluntariat: de la realizarea afișului, preluarea înscrierilor, trimiterea e-mailurilor, aranjarea sălilor vinerea înainte de cursuri și până la redactarea diplomelor. În universitățile din afară, aceste munci administrative le fac persoane autorizate și plătite. La noi este doar bunăvoința celor care participă”, a mărturisit pentru Libertatea profesorul Bălan.
Povestea lui Steven „cel năzdrăvan” pe care l-a ajutat filozofia
Departe de predarea clasică de la catedră, cursurile au fost concepute sub forma unor „comunități de cercetare”. Copiii nu sunt puși să memoreze ideile lui Platon sau Kant, ci sunt încurajați să „bâjbâie” logic până când construiesc ipoteze proprii.
Formate în cadrul Masteratului Didactic, voluntarele Alexia Stan și Ana-Maria Zaharia Lăcătuș au fost facilitatoarele care i-au ghidat pe cei mici.
Un caz pilduitor este cel al lui Steven (nume fictiv), un băiețel de clasa a II-a de o inteligență sclipitoare, care întâmpina provocări majore la școală din cauza comportamentului său agitat. Etichetat des ca fiind „năzdrăvan” sau neatent, Steven a găsit la atelier un spațiu complet diferit: dispunerea în cerc și absența notelor l-au transformat. În loc să fie pus în ultima bancă, băiatul a început să pună întrebări profunde despre ce înseamnă prietenia și fricile, devenind unul dintre cei mai activi participanți.
„Noi, la clasele mici, avem povești proiectate pe tablă, iar copiii le citesc și le interpretează. În acel spațiu le-am spus de la început că nimeni nu greșește și că toate opiniile sunt valoroase. Copiii s-au simțit în siguranță să vorbească, să pună întrebări și să lege prietenii”, a povestit Alexia Stan.
Colega sa de facultate, Ana-Maria Zaharia Lăcătuș, a observat schimbarea de atitudine a elevilor obișnuiți cu rigiditatea din școli:
„În școală, profesorii tind să se uite doar la extreme: la cei foarte gălăgioși sau la cei foarte timizi. Cei din mijloc devin invizibili. Rolul nostru a fost să-i facem pe toți văzuți și ascultați. La finalul atelierelor, copiii rămâneau într-o stare de reflecție, întrebându-se cum se aplică acele idei în viața lor de zi cu zi”.
Marin Bălan, profesor de filozofie, explică ce tipuri de gândire le dezvoltă copiilor filozofia
Conferențiarul Marin Bălan, cel care a introdus acest program încă din 2013 la Facultatea de Filozofie, explică faptul că filozofia pentru copii face apel la trei forme fundamentale de gândire: critică (preocupată de adevăr), creativă (căutarea sensului) și grijulie (caring thinking - atenția la empatie, ascultare și colaborare). „Copilul are mâini mici, urechi mici, hăinuțe mici, dar are idei mari! În școală există o paradigmă axată pe română și matematică, iar restul sunt văzute ca umpluturi. Dar mai multe ore de matematică nu asigură succesul dacă nu înveți să gândești”, a subliniat prof. Marin Bălan.
Profesorul atrage atenția asupra modului în care este structurată sala de clasă și a efectului devastator pe care îl are teama de eșec: „Așezarea în cerc elimină prima și ultima bancă, unde copiii vulnerabili sunt de obicei marginalizați. De asemenea, profesorul renunță la poziția de dominație de la catedră. În sistemul nostru educațional, dacă ai greșit, pare o crimă. Dar marile realizări ale omenirii s-au născut din greșeli corectate. Când un copil înțelege că nu este judecat pentru o greșeală, el capătă o enormă încredere în sine”, a adăugat prof. Bălan.
Există unele situaţii în care elevii sunt aşezaţi în bănci de către profesori sau diriginţi, chiar şi la liceu. La uşă se aşază elevii care se plictisesc repede.
Atelierele de filozofie cu copii au fost completate, ca și în anii trecuți, de forme practice de exprimare artistică.
Balerina Elena Lixandru, de pe poante în bibliotecă, în căutarea adevărului
Elena Lixandru a profesat ani buni ca balerină, apoi ca profesoară de dans clasic în Italia și România. Din cauza unor probleme de sănătate, a renunțat la școala de balet și, la maturitate, a decis să devină studentă la Facultatea de Filozofie. În cadrul atelierelor pentru copii, ea a folosit secvențe din balete celebre (precum Lacul Lebedelor sau Coppelia) pentru a-i ajuta pe copii să înțeleagă concepte abstracte.
„Baletul este o poveste fără cuvinte. Prin el, am cercetat cu copiii ce este o emoție și care este diferența dintre ceea ce pare a fi pe scenă și ceea ce este în realitate. Am urmărit ca ei să descopere la final, cu mirare, că ceea ce au făcut timp de o oră a fost, de fapt, filozofie”, mărturisește Elena Lixandru.
Clara Caradimu, somnul și misterul în pictură
Studentă la Masteratul Didactic și artist vizual, Clara Caradimu a susținut ateliere de pictură și modelaj. Provocarea propusă copiilor a fost transpunerea unor idei nepalpabile în forme concrete.
„La modelaj am avut tema «Ce este somnul?», iar la pictură «Ce este misterul?». O fetiță mi-a spus un lucru genial: «Dacă te blochezi în detalii, pierzi misterul!», așa că a desenat o spirală fără sfârșit. Arta este o cheie și un canal extraordinare către filozofare, pentru că îi ajută pe copii să fie liberi în mintea lor”, a explicat Clara Caradimu.
O materie opțională uitată de școli: Ajutorul direct la matematică și română
Deși aduce beneficii uriașe în dezvoltarea copiilor, disciplina „Filozofie pentru copii” este aproape invizibilă în sistemul de învățământ de stat. Profesorul Marin Bălan arată că, deși materia există oficial ca opțional în curriculumul național, ea nu este predată în școli din cauza reticenței părinților, a dezinteresului conducerilor sau a lipsei indicațiilor de la minister ori inspectorat:
„Există o programă oficială de «Filozofie pentru copii», disciplină opțională în curriculumul la dispoziția școlii pentru clasele a III-a și a IV-a. Însă sunt foarte, foarte puțini învățători în toată țara care au îndrăznit să o introducă la clasă. Aici un rol important l-ar avea părinții, care au dreptul să propună opționale, dar mulți sunt reticenți și se întreabă «la ce folosește?»”, atrage atenția prof. Marin Bălan.
Răspunsul profesorului este ferm: filozofia nu este o teorie abstractă, ci o unealtă practică prin care elevii își îmbunătățesc direct performanțele la materiile de bază, precum matematica și limba română:
- La matematică: Copiii își dezvoltă gândirea logică și abstractă, învățând să lucreze cu ipoteze, soluții alternative și structuri de argumentare.
- La română: Elevii învață să construiască povești, să-și exprime ideile cu ușurință și să argumenteze liber, fără teama de a reproduce mecanic un text.
„În alte țări s-au făcut cercetări în clase-pilot și s-a constatat că acolo unde se face filozofie cu copiii apar îmbunătățiri vizibile ale rezultatelor la matematică și la limba maternă. Acolo unde părinții sau profesorii spun «nu trebuie să pierdem timpul cu astfel de lucruri, precum filozofia, ci trebuie să mai facem încă o oră de matematică sau de română», se pierde din vedere un lucru esențial: rezultatele la matematică sunt mai bune tocmai pentru că elevii învață să discute și să caute soluții alternative, iar la limba română învață să construiască și să povestească”, explică profesorul Marin Bălan.
Filozofia, o investiție în libertatea de a gândi
În ciuda faptului că aceste ateliere sunt susținute prin munca voluntară a profesorului Marin Bălan și a câtorva studente, succesul celor 7 ediții arată o nevoie acută în societate: copiii au nevoie de spații în care curiozitatea lor naturală să nu fie cenzurată.
„Un adult care nu mai este copil este pierdut. Educația nu trebuie să fie despre a copleși copilul cu autoritate, ci despre a-i oferi șansa de a fi ascultat”, a concluzionat profesorul Marin Bălan.
Școlile de vară de Filozofie pentru copii vor putea fi susținute și în anii următori, dacă profesorului Marin Bălan și echipei sale actuale de voluntari li se vor alătura noi studenți entuziaști care să pună umărul la organizare.
În paralel, profesorul Marin Bălan, autor al cărții ,,Cum să faci filozofie cu copiii?” (Eikon, 2023), lucrează la o nouă carte dedicată filozofiei cu copii prin intermediul cărților ilustrate, convins că această muncă de voluntariat le oferă celor mici o șansă unică la o gândire liberă. „Atâta timp cât copilul din mine se întâlnește cu copilul din fața mea, avem ce să discutăm și ne înțelegem. Oricât ar fi de greu, satisfacția că ai oferit o deschidere minții lor este nemăsurată”, a concluzionat cu speranță profesorul Marin Bălan.
În luna august, o altă școală de vară unde studenții învață ce nu află la facultate a fost organizată, cursurile fiind gratuite pentru tinerii cu vârste între 18 și 22 de ani, care au dorit să-și completeze experiența universitară printr-un program de 12 zile ce include ateliere practice, întâlniri cu profesioniști și activități interdisciplinare din opt domenii, printre care antreprenoriat, inteligență artificială, educație financiară și sustenabilitate.
