Nu sunt bani. Cum au dispărut două prevederi favorabile pensionarilor dintr-o ordonanță adoptată de Guvern
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Statul român le-a promis celor cu pensii anticipate posibilitatea de a cumula pensia cu salariul, dacă se angajează în privat, dar a constatat că nu are bani să plătească și a eliminat prevederea din Ordonanța de Urgență publicată la începutul acestei săptămâni. La fel a făcut și cu bonificațiile promise celor care ar rămâne să lucreze și după atingerea vârstei de pensionare.
Cuprins:
Guvernul a adoptat, luni 30 august, Ordonanța de Urgență 94/2021 care modifică legea pensiilor, însă două dintre principalele prevederi din proiectul inițial au dispărut: cumularea pensiei anticipate cu salariul la privat și bonificațiile pentru cei care aleg să lucreze după împlinirea vârstei de pensionare.
Documentul, inițiat de Ministerul Muncii, prevedea faptul că orice pensionar cu pensie anticipată sau anticipată parțial se poate angaja în mediul privat fără a pierde pensia.
Numai că ordonanța adoptată luni și publicată în Monitorul Oficial a eliminat această prevedere, a semnalat Economica.net.
Impact potențial
Pensionarea anticipată se poate face cu cel mult 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare și celor care au depășit stagiul de cotizare minim cu până la 8 ani.
În acest moment, legislația prevede suspendarea plății pensiei anticipate în cazul în care beneficiarul se angajează. Practic, se interzice cumularea pensiei anticipate cu salariul.
Sunt permise doar activitățile independente, precum drepturile de autor sau activitățile ca persoane fizice autorizate.
Conform notei de fundamentare a proiectului de ordonanță, există 363.000 de persoane potențial eligibile prin îndeplinirea criteriului de vârstă, dintre care 72.000 lucrează la stat și 290.000 în mediul privat.
De asemenea, 106.000 de români beneficiază deja de pensie anticipată sau anticipată parțial, conform notei de fundamentare.
Ministerul face și un calcul și arată că aproximativ 8.700 de persoane ar putea să se pensioneze anticipat în acest an și ar putea beneficia de prevederile legii.
Conform calculelor, acestea ar fi urmat să se angajeze cel puțin cu salariul minim pe economie, ceea ce ar fi însemnat un aport de 600 de lei pe lună de persoană la bugetul de pensii din încasarea de contribuții sociale.
Astfel, s-ar fi adus un plus de 63,6 milioane de lei la bugetul de pensii, anual.
Ministerul Finațelor spune că nu sunt bani
Calculele Ministerului Muncii au fost însă anulate de Ministerul Finanțelor: Dan Vîlceanu, ministrul de resort, a declarat, luni 30 august, că s-a opus în ședința de Guvern.
„Noi nu am fost de acord cu această propunere și ca urmare am făcut observații și din OUG adoptată azi s-a scos această prevedere. Nu se poate cumula pensia anticipată sau anticipată parțial cu salariul. De ce? Impactul bugetar ar fi extraordinar de mare. Era un impact bugetar consistent, iar în momentul în care soliciți pensionarea anticipată înseamnă că există anumite cauze care te pun în imposibilitatea de a mai lucra în limita de vârstă”, a spus Vîlceanu, citat de Hotnews.ro.
Ministrul nu a spus care ar fi impactul bugetar, însă dacă toți cei 360.000 de pensionabili ar fi recurs la această lege, atunci impactul anual ar fi fost de 7 miliarde de lei, potrivit calculelor Libertatea.
Opt din zece angajați români iau în calcul să muncească și după ieșirea la pensie, potrivit unui studiu BestJobs, prezentat de Libertatea.
Ziarul a solicitat oficial Ministerului Finanțelor și Ministerului Muncii să precizeze care este exact impactul respectiv și dacă apreciază că este afectat dreptul la muncă. Niciuna dintre cele două instituții nu a răspuns până acum întrebărilor.
Au dispărut și bonificațiile
Pe lângă eliminarea cumului pensiilor anticipate cu salariile din privat, din ordonanță a mai dispărut încă o prevedere.
Varianta originală spunea că pensionarii care au realizat stagiul minim de cotizare, dar aleg să lucreze în continuare urmau să să primească o bonificație de 50% pentru fiecare an lucrat suplimentar după împlinirea vârstei standard de pensionare.
Această bonificație a fost anunțată constant de Raluca Turcan, ministrul muncii.
De altfel, aceasta a repetat din nou promisiunea chiar în seara zilei de 31 august, la Digi24, spunând că vor fi oferite bonificații „astfel încât oamenii să fie stimulați să rămână mai mult la muncă”.
Noua lege a pensiilor ar urma să fie anunțată abia în anul 2023, potrivit acesteia.
În ordonanța aprobată luni au rămas doar o serie de chestiuni tehnice legate condițiile deosebite muncă.
Pensionarii nu vor să „cerșească propriile drepturi”
Vasile Cojanu, președintele Federației Pensionarilor Unirea, acuză Guvernul că nu respectă dreptul la muncă. Acesta spune că pensionarii nu au fost consultați cu privire la ordonanță.
Viața pensionarilor în general este grea. Ministerul Muncii nu dă posibilitatea pensionarilor să lucreze, dar dreptul la muncă nu poate fi eliminat de nimeni. Ar trebui să existe posibilitatea ca cei care au capacitatea să lucreze să poată să muncească.Vasile Cojanu:
Acesta mai spune că Ministerul Muncii nu este transparent nici în redactarea noii legi a pensiilor.
Concomitent, Ștefan Dumitrescu, președintele Asociației Naționale a Pensionarilor din România, acuză Guvernul de neîndeplinirea promisiunilor electorale.
„Nu-i posibil să lucrezi o viață și să fii cerșetorul propriilor tale drepturi”, a spus acesta.
Dumitrescu cere Guvernului să acorde majorarea de 26% a pensiilor, după ce Executivul a mărit pensiile cu 14% în septembrie 2020, în loc 40%, așa cum prevede legea.
Ce spun economiștii
Consultantul fiscal Adrian Bența spune că legislația interzice în acest moment cumularea pensiei anticipate cu salariul în privat.
Este o derogare de la vârsta standard de pensionare și este reglementată de peste 15 ani. Nu o văd ca pe o afectare a dreptului la muncă, pentru că se presupune că ieși anticipat la pensie pentru că nu mai poți lucra, te doare ceva.Adrian Bența:
Dar, „dacă ar vorbi fiscalistul Bența, ar trebui lăsați să muncească”, mai spune acesta.
Sindicatele s-au opus cumulării pensiei cu salariul
În schimb, sindicatele s-au opus cumulării pensiei anticipate cu salariul.
Blocul Național Sindical (BNS) spune, într-un răspuns pentru Libertatea, că aceasta este „o subvenționare a locurilor de muncă prost plătite” și va permite existența salariilor mici, a condițiilor precare și a muncii la negru/gri.
BNS spune că sunt un milion de lucrători între 55 și 65 de ani, iar dacă prevederea s-ar fi adoptat, mulți dintre aceștia s-ar fi pensionat anticipat.
BNS consideră că nu este afectat dreptul la muncă, deoarece cei care recurg la pensionarea anticipată beneficiază de un număr suplimentar de ani de pensie, susținuți de restul de participanți.
Sindicaliștii mai spun că restricțiile de cumulare a pensiei cu salariul datează din anul 2000, de la prima lege a pensiilor de după Revoluție.
„Pensionarea anticipată este văzută mai degrabă ca o opțiune între a lucra sau a intra în inactivitate sau ca o ieșire din piața muncii ca urmare a faptului că nu mai ai un loc de muncă sau nu mai poți face față condițiilor de la locul de muncă”, spun reprezentanții BNS.
