O delațiune pierdută: Piedone se plânge că DNA ține ascuns un denunț făcut contra lui în dosarul controalelor anunțate
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cristian Popescu Piedone încearcă să obțină în procedura de cameră preliminară restituirea la Parchet a dosarului în care este acuzat că i-a „pus în gardă” pe angajații unui hotel din Sinaia înainte de a veni în control.
Cuprins:
- Prima probă-cheie din noul dosar penal
- Apărarea: Denunțul este ținut ascuns în mod deliberat
- Avocații lui Piedone urmăresc să obțină anularea interceptărilor
- Procurorul: „Denunţul respectiv nu este prevăzut ca probă în dosar”
- Interceptările, avizate de un judecător într-un dosar distinct
- Piedone, înainte de control: „Vezi să fie bucătăria țiplă!”
Prima probă-cheie din noul dosar penal
Fostul șef al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) se plânge că n-a văzut nici până acum un denunț al unuia dintre angajații hotelului, dat într-un alt dosar, pe care procurorii DNA l-au folosit pentru a începe urmărirea penală împotriva lui.
Prima probă-cheie din noul dosar penal al lui Piedone este interceptarea din data de 7 martie 2025, ora 15:22:06, în care acesta îl previne pe Marin Daniel, angajat al Hotelului Internațional Sinaia, că urmează să vină în control.
Fostul șef al ANPC îi pune în vedere angajatului hotelului să se echipeze toți cu bonete și mănuși, să facă „un aranjament frumos în frigider” și să scape de „oalele neconforme”.
Interceptarea respectivă a fost realizată cu mandat de la judecător într-un alt dosar penal, instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov, care ulterior a sesizat DNA cu privire la faptele lui Cristian Popescu Piedone.
A doua probă este un denunț scris împotriva lui Piedone de inculpatul vizat de ancheta Parchetului Judecătoriei Brașov, care ulterior a stat la baza începerii urmăririi penale din dosarul procurorilor DNA.
Piedone s-a plâns în procedura de cameră preliminară, care are loc pe rolul Tribunalului Brașov, că el n-a văzut până acum respectivul denunț, motiv pentru care invocă nerespectarea dreptului la apărare.
Pe de altă parte, procurorul de ședință al DNA a arătat că denunțul nu este depus ca probă în dosarul lui Piedone, ci a fost folosit în etapa in rem, în care anchetatorii analizează dacă faptele există sau nu.
Judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Brașov se va pronunța pe 17 februarie 2026, dată la care Piedone află dacă va fi judecat pentru infracțiunea de „folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații” sau dacă, dimpotrivă, dosarul va fi restituit la DNA pentru refacerea sau completarea probatoriului.
Apărarea: Denunțul este ținut ascuns în mod deliberat
Libertatea a consultat Încheierea de ședință din data de 12 decembrie 2025 a Tribunalului Brașov pentru a vedea ce a invocat Cristian Popescu Piedone în fața judecătorului de cameră preliminară:
- „Arată că în cadrul rechizitoriului se face vorbire despre un denunţ formulat de numitul (…), pe care procurorul îl valorifică în cadrul rechizitoriului, făcând trimitere la acesta în contextul măsurilor preventive, cât şi din perspectiva acuzaţiei formulate.
- Relatează că prin denunţul formulat la data de 26.08.2025 de către (…) s-ar fi sesizat alte fapte identice ca şi încadrare cu cea cu care inculpatul este trimis în judecată.
- Subliniază că prin cererile şi excepţiile formulate s-a solicitat să se constate încălcarea dreptului la apărare cu privire la aspectul evidenţiat, întrucât apărării nu i s-a pus la dispoziţie în mod deliberat respectivul denunţ.
- Menţionează că a formulat o cerere în data de 02.09.2025 de punere la dispoziţie a materialului de urmărire penală, iar aceasta a fost admisă prin ordonanţa procurorului de caz din data de 04.09.2025, punându-i-se la dispoziţie diferenţa de dosar.
- Face referire la faptul că ordonanţa în discuţie este dată la o săptămână după denunţ, iar acesta - conform susţinerilor procurorului - a venit la acuzaţia din prezentul dosar.
- Precizează că în data de 05.09.2025 a primit CD-ul conţinând materialul de urmărire penală de la DNA, pe care nu se regăseşte şi denunţul în cauză.
- Învederează că prin cele 2 înscrisuri depuse doreşte să dovedească faptul că apărarea a constatat că elemente care fac obiectul acuzaţiei şi la care procurorul face referire şi încearcă să le valorifice nu i-au fost comunicate şi nu a avut acces la acestea.
- Relevă că prin cererea din 31.10.2025 a solicitat procurorului accesul la dosarul disjuns, respectiv dosarul care face obiectul acestui denunţ.
- Precizează că prin ordonanţa din 27.11.2025 a fost respinsă cererea apărării, având în vedere considerentul că inculpatul nu are calitate procesuală în cauza respectivă.
- Subliniază că DNA a realizat procesele-verbale de redare a convorbirilor şi că se sprijină pe acestea. Menţionează că aceste procese-verbale redau conversaţii purtate de către persoane care au calitatea de inculpat, după caz, martor în prezenta cauză, inclusiv conversaţia din data de 07.03.2025, ora 15.22.
- Procesele-verbale au fost realizate şi întocmite de către lucrători din cadrul D.N.A., însă pe baza unor înregistrări obţinute în altă cauză”, au arătat avocații.
Avocații lui Piedone urmăresc să obțină anularea interceptărilor
Scopul cererilor formulate de apărare este să obțină din partea judecătorului de cameră preliminară anularea interceptărilor în care Piedone îi prevenea pe reprezentanții hotelului că urmează să vină în control.
- „Precizează că pentru ca judecătorul de cameră preliminară să poată verifica chestiunile ce ţin de camera preliminară, trebuie să vizualizeze mai mult decât ceea ce i s-a pus la dispoziţie. (…)
- Consideră că trebuie verificat ce se administrase până la momentul încuviinţării mandatelor de supraveghere tehnică de către judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Brașov.
- Precizează că pentru acest lucru este nevoie de acces la dosarul de urmărire penală, care nu are nicio legătură cu dosarul de faţă.
- Face referire la faptul că este necesar a se verifica legalitatea încheierii judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Brașov potrivit standardului impus de către legiuitor, de probe, indicii temeinice sau suspiciuni în legătură cu infracţiunile relativ la care s-a solicitat emiterea mandatelor de supraveghere tehnică şi, în consecinţă, interesează să se poată face o comparaţie între ceea ce s-a îndeplinit mai departe prin redarea proceselor-verbale, ce reprezintă finalitatea tuturor acestor operaţiuni tehnice şi proba în dosar. Învederează că nu poate exista certitudinea că această probă a fost obţinută în mod legal.
- Relatează că dacă standardul cerut de legiuitor nu a fost îndeplinit la momentul emiterii acestor mandate de supraveghere tehnică, lucru care se poate verifica doar văzând dosarul de urmărire penală, atunci nu trebuiau emise mandatele de supraveghere tehnică ş.a.
- Arată că în cadrul excepţiilor de cameră preliminară a invocat nulitatea operaţiunilor de mai sus, iar o astfel de nulitate, astfel cum prevede legea, ar genera în mod obligatoriu înlăturarea tuturor acestor acte.
- Apărătorul ales al inculpatului prezintă suportul optic pe care a primit actele dosarului de urmărire penală până la data de 4 septembrie, subliniind că nu se regăseşte denunţul formulat în luna august 2025”, se arată în documentul citat.
Procurorul: „Denunţul respectiv nu este prevăzut ca probă în dosar”
La rândul lui, reprezentantul DNA a arătat că denunțul din cauza instrumentată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov a reprezentat, în esență, doar punctul de plecare în ancheta procurorilor anticorupție, nefiind inclus ca mijloc de probă în dosarul lui Piedone.
- „Relevă (procurorul - n.r.) că denunţul la care face referire apărătorul inculpatului constituie un mijloc de sesizare a procurorului conform dispoziţiilor de la art. 290 Cod procedură penală. Menţionează că acesta nu este un mijloc de probă în cadrul dosarului.
- Precizează că s-a primit respectivul denunţ, acesta a fost ataşat iniţial în cadrul dosarului în care se făceau verificări cu privire la fapta pentru inculpatul (Piedone - n.r.) este trimis în judecată şi s-a constatat că se impune disjungerea efectuării cercetărilor cu privire la acel aspect.
- Relatează că nu s-a făcut niciun fel de verificare sau cercetare, ci pur şi simplu a fost disjuns şi înregistrat dosarul sub un alt număr.
- Consideră că dreptul la apărare al inculpatului nu a fost încălcat, întrucât denunţul nu este prevăzut ca probă în dosar, nefiind prevăzut la capitolul Mijloace de probă şi inculpatul nu are nicio calitate în dosarul respectiv.
- Învederează că s-ar ajunge în situaţia în care un dosar aflat în faza in rem (n.r. - numai cu privire la fapte) să poată fi constatat de către o parte sau persoană care nu are niciun fel de calitate, în atare caz punându-se problema încălcării principiului nepublicităţii fazei de urmărire penală şi eventual s-ar putea pune problema încălcării drepturilor altor persoane care ar putea face obiectul respectivului dosar. Pentru aceste motive, solicită respingerea cererii de depunere a celor 2 înscrisuri.
- Cu privire la efectuarea unei adrese pentru depunerea denunţului, solicită respingerea cererii, apreciind că aceasta nu este utilă. Menţionează că procedura de camera preliminară trebuie să se limiteze la fapta ce face obiectul trimiterii în judecată. Arată că fapta ce face obiectul trimiterii în judecată este cea cu privire la care s-au făcut cercetări în cadrul dosarului nr. 42/1/P/2025. (…)
Interceptările, avizate de un judecător într-un dosar distinct
Procurorul de ședință al DNA s-a opus și efectuării unei adrese la Judecătoria Brașov pentru a se verifica modalitatea în care au fost avizate interceptările din respectivul dosar, din care a plecat „pontul” că Piedone a anunțat controlul la Hotelul Internațional Sinaia:
- Din această perspectivă, relevă că existenţa la dosar a încheierii judecătorului de drepturi şi libertăţi prin care s-au autorizat măsurile de supraveghere vine să confirme că proba, respectiv procesul-verbal în care au fost redate convorbirile, este administrată în condiţii de legalitate. (…)
- Consideră că susţinerile apărării se referă la temeinicia şi nu legalitatea emiterii încheierii judecătorului de drepturi şi libertăţi. Învederează că această verificare nu ţine de procedura de cameră preliminară.
- Opinează că s-ar ajunge în situaţia în care s-ar verifica dacă există suficiente indicii cu privire la eventuala săvârşire a unei infracţiuni sau săvârşirea infracţiunii de către o altă persoană care poate analiza dacă 2-3 documente sau procese-verbale sunt suficiente sau nu. Apreciază că acest aspect ţine de temeinicie şi nu de legalitate.
- Relevă că s-ar putea aduce atingere modului în care se desfăşoară urmărirea penală în dosarul respectiv, întrucât în încheierea judecătorului de drepturi şi libertăţi se face referire la anumite procese-verbale ş.a care nu sunt exemplificate în concret cu privire la datele pe care le conţin, dar aduse în cadrul prezentului dosar, ar putea fi aduse la cunoştinţa unei persoane care nu are nicio calitate şi care ar putea conduce la ingerinţe în ceea ce priveşte activitatea de urmărire penală sau încălcării drepturilor persoanelor care sunt vizate de respectivele cercetări.
- Relatează că dacă dosarul ajunge pe fondul cauzei, urmează să se constate dacă există suficiente probe care să susţină acuzaţia în afara proceselor-verbale la care face referire apărătorul inculpatului”, a susținut reprezentantul DNA.
Piedone, înainte de control: „Vezi să fie bucătăria țiplă!”
Cu câteva ore înainte de efectuarea controlului la Hotelul Internațional Sinaia, șeful ANPC Cristian Popescu Piedone l-a contactat telefonic pe Daniel Mihai Marin - o veche cunoștință a acestuia și angajat al hotelului - solicitându-i să ia toate măsurile pentru ca unitatea economică să nu fie sancționată și să fie dată ulterior drept exemplu.
„Astfel, în ziua de 07.03.2025, la ora 15:22:06, Marin Mihai Daniel este contactat de Popescu Cristian-Victor Piedone, aflat la postul telefonic - utilizat în mod obișnuit de Licu Cristian Gabriel, angajat al A.N.P.C., și folosit pe post de șofer de Popescu-Piedone - și poartă următoare conversație:
„Marin Mihai Daniel: Bună ziua! Da, vă rog!
Popescu Cristian-Victor Piedone: Dane, tu ești?
Marin: Da, da, da! Vă rog!
Piedone: Tăticu’!
Marin: Vă rog!
Piedone: Am închis vreo douăzeci de hoteluri de la două la patru stele... Ă! Du-te în bucătărie și sus sau jos, una dintre bucătării sau e o bucătărie comună, nu?
Marin: Ă! Nu, nu. Sunt bucătării separate.
Piedone: Vezi și tu care-i mai utilată, mai țiplă, mai nu știu ce, pune-i p-ăia să-și ia halate, tot ce trebui pe ei, să aibă bonete în cap, să... mănuși în mână.
Marin: Ok!
Piedone: Da? Să-și facă așa un aranjament frumos prin frigider, să aibă capace pe oale, dacă are din alea oale neconforme să le dea de acolo.
Marin: În regulă.
Piedone: Și doi, spune la recepție să-mi pregătească trei camere pe un etaj.
Marin: Da.
Piedone: Ă! Țiplă, cu cearceafuri noi cu... cu husă la cu... la saltea cu tot ce corespunde, prosoape...
Marin: Ok!
Piedone: Să fie tot ca să dau și un exemplu: „Uite, domn’e, patru stele”. Că voi oricum sunteți. Da?
Marin: Ok!
Piedone: Să... că uite un patru stele și uite un patru stele unde aleargă păianjenii și dormi în coșciuge de pvc și saltele de la... pentru câini.
Marin: Am înțeles, în regulă.
Piedone: Da? Deci cred că noi... (Nota procurorului - Se adresează unei terțe persoane: «Unde suntem, mă, aici? În Predeal, unde dracu’ suntem?» De pe fundal se aude o terță persoană care spune: «La Trei Brazi».) La Trei Brazi, la Trei Brazi... Ă! Cred că probabil că-n maxim patruzeci de minute cât om face până acolo suntem acolo, o să vin să intru și să stea cineva jos ca să mă ia să mă ducă în ce bucătărie consideră ei.
Marin: Ok! În regulă.
Piedone: Da? Și pe urmă la... pe camere. Să aibă ăia la hotel afișat, da’ am văzut, tarife, tot.
Marin: Da.
Piedone: Ă! Vo... voi sunteți de patru stele, nu?
Marin: Da, da, da! Da!
Piedone: Bine, în regulă, hai!
Marin: Bine, bine, bine!”, se arată în rechizitoriu.
Procurorii rețin că, ulterior acestei discuții, Cristian Popescu Piedone s-a deplasat la Hotelul International Sinaia unde s-a prezentat și a desfășurat controlul anunțat în prealabil, acțiune în urma căreia reprezentanții hotelului au fost felicitați pentru modul exemplar de desfășurare a activității.
Această activitate a fost postată la data de 10.03.2025 pe canalul de YouTube al contului „Cristian Popescu Piedone” sub denumirea „Stațiunile montane, sub control ANPC - Amenzi de peste 1 milion lei și servicii suspendate”.
„Permiterea accesului reprezentantului hotelului International Sinaia la informația care nu era destinată publicității - controlul ce urma a fi desfășurat în data de 07.03.2025 - s-a făcut în scopul obținerii de către acest operator economic a unui folos necuvenit, constând în evitarea sancționării și dispunerii unor măsuri corective pentru prevenirea sau încetarea încălcării reglementărilor legale din domeniul protecției consumatorilor și limitarea consecințelor acestora”, mai notează procurorii.
tomitan 17.02.2026, 10:20
Băi , are perfectă dreptate.Dacă priviti cu atentie fotografia din articol o sa descoperiti si cine a sifonat la DNA.Bastus.Tradatorul de neam si șpagă Bastus a scris delatiunea la DNA ( cu lacrimi in ochi).Cum ne dam seama ca Bastus a prus delatiunea, păi priviri cu atentie costumatia lui Piedone.Ghetto dac de sectorul 5 ,get beget.Pileat tată! Tarabostes innascut gata sa dea piept cu invadatorii Bruxellezi. Așa ca ,Bastus este "tradatorul", care a aratat procurorilor unde este ascunsa comoara colectata de Piedone.
dabaca2020 17.02.2026, 16:18
Acum ,,,pozeaza,, in dacul liber ?? Acest mascarici !