În lumea artistică pariziană, pictorița născută în România era cunoscută drept Micheline Resco şi se consacrase printr-o serie de portrete realizate unor personalități ale vremii. Micheline avea 23 de ani în 1917, când l-a cunoscut pe generalul Pershing, în ziua sosirii acestuia la Paris. Pershing avea 57 de ani, trecuse prin Războiul Hispano-American, Războiul Filipino-American, Războiul Ruso-Japonez, Revoluția mexicană şi fusese numit comandant al Forței expediționare americane în Primul Război Mondial, stabilindu-şi cartierul general la Chaumont, la 250 de kilometri de Paris. Pershing trăise o dramă personală mai mare decât războaiele la care participase. În 1915, aflat pe câmpul de luptă, primise o telegramă care-l anunța că soția sa, Helen, şi cele trei fiice ale sale au murit într- un incendiu izbucnit în casa sa din San Francisco. La doi ani de la acea cumplită traumă, Pershing o cunoştea la o recepție pariziană pe Micheline, o blondă minionă, cu ochi albaştri, care vorbea o engleză stricată şi care-i comunicase mai mult prin semne că doreşte să-i picteze portretul.
Nuntă după 29 de ani de la prima întâlnire
Povestea de dragoste a început cu vizitele nocturne ale generalului la apartamentul artistei din Rue Descombes. Printre tandrețuri, el o învăța engleza, iar Micheline îl iniția în muzica clasică, mai ales Wagner, pusă la patefonul ei. După încheierea războiului, în noiembrie 1918, Pershing şi Micheline s-au mutat în America, unde generalul era privit ca un erou. În 1920, chiar se crease un curent de opinie care susținea candidatura lui Pershing pentru preşedinția Statelor Unite, dar acesta a refuzat intrarea în politică. În septembrie 1944, Pershing a suferit un atac cerebral şi a fost internat în Spitalul militar Walter Reed din Washington, într-un apartament privat, cu Micheline alături de el. La 2 septembrie 1946, Pershing şi Resco, care erau iubiți de 29 de ani, s-au căsătorit în apartamentul din spital. El avea 86 de ani, ea, 52. Era un gest cavaleresc al lui Pershing, care a vrut să legitimeze fidelitatea şi generozitatea lui Micheline. La puțin timp după nuntă, sănătatea lui Pershing s-a deteriorat şi mai mult. Generalul a intrat în comă şi a murit la 15 iulie 1948. Micheline i-a supraviețuit două decenii, decedând în 1968, la 74 de ani.
În 1922, Micheline Resco a câştigat un concurs de portrete ale generalului Pershing, iubitul ei, la care au participat 160 de artişti. Abordată de presa americană, Micheline a dezvăluit că era obişnuită să picteze figurile marilor personalități. Îi fuseseră “clienţi” mareşalul Ferdinad Foch, şeful Statului Major Francez şi comandant al trupelor Antantei în Primul Război Mondial, regele Alexandru al Iugoslaviei sau regele Faisal I al Irakului. “Oamenii celebri sunt mai puțin agitați decât cei obişnuiți, stau mai relaxați pe scaun atunci când îi pictez”, declara Micheline ziarelor americane.
Pershing este socotit şi azi unul dintre cei mai importanți generali din istoria armatei americane. Unul din marii săi admiratori a fost preşedintele Theodor Roosevelt, cel care în 1903 l-a avansat în gradul de colonel, iar în 1905 l-a făcut general. În 1919, ca răsplată pentru meritele sale în Primul Război Mondial, Pershing a fost avansat general al Armatelor Statelor Unite, cel mai înalt grad posibil în armata americană, creat special pentru el. Până astăzi, doar fostul preşedinte George Washington mai deține acest rang, fiind decorat post mortem în 1976, când s-au celebrat 200 de ani de la crearea Statelor Unite, în care acesta a avut un rol esențial. Generalul Armatelor răspunde doar în fața preşedintelui SUA, fiind superior în rang generalului de armată, generalului forțelor aeriene şi amiralului marinei.