REPORTAJ. La o săptămână după exploziile de la Crevedia, copiii celor care au murit cer dreptate: „Mi-aș găsi alinarea dacă vinovații ar ajunge la închisoare. Nu banii fac dreptate, ci justiția”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Toți șoferii încetinesc și formează coloane de mașini în zona ruinelor înnegrite rămase după incendiul de săptămâna trecută din localitatea dâmbovițeană. Unii dintre ei opresc și fac poze sau filmează locul dezastrului. Copiii localnicilor care au murit în urma exploziilor spun că vor ca justiția să găsească vinovații pentru tragedie.
Cuprins:
Circulația a fost deschisă, vineri, 1 septembrie, la Crevedia, în zona exploziei uriașe de la stația GPL. Dar parcă doar pentru mașini. Localnicii nu sunt pe stradă. Trotuarele sunt pustii. Toți sunt prin curți și case, curăță, strâng, încearcă să mai recupereze câte ceva, aruncă obiectele distruse.
După o săptămână de la tragedia care a ucis trei persoane și a rănit alte zeci, civili și pompieri, aerul este încă greu. Îmbâcsit. Miroase a ars și e funingine și cenușă peste tot.
Verdele a dispărut.
Copacii de pe marginea drumului au coroanele îngălbenite, uscate. Cei aflați mai aproape de stația GPL sunt negri, ramurile mai mici se fac scrum la atingere. Un nuc a rămas încremenit cu silueta neagră și cu poamele expuse. Nicio frunză. Vițele-de-vie de prin curți au rămas în picioare, cu strugurii smochiniți.
O tufă mică de trandafiri roz, și ea parțial arsă, e singura culoare din acest peisaj sumbru.
„Aici trebuie intrat cu buldozerul”
Așa este și în curtea casei familiei Mirea. E peste drum de fosta stație GPL și e cea mai avariată proprietate. Nimic nu mai poate fi recuperat. Doar pereții din bolțari au mai rămas în picioare.
„Aici trebuie intrat cu buldozerul”, spune Răzvan Mirea, unul dintre fiii lui Marian Mirea, a treia persoană care a decedat în urma deflagrației. Bărbatul avea arsuri pe 90% din suprafața corpului. A decedat la Spitalul Floreasca. Fiul lui arată cu capul în pământ, către ruinele casei părintești.
<strong>Nu se mai disting decât câteva ziduri și o sobă de teracotă. În rest, totul a fost înghițit de moloz, de table rupte de pe casă, de obiecte casnice aruncate peste tot. </strong>
Aragazul și o butelie sunt în curte. Alături, un șezlong de plastic pe jumătate topit. Și patinele cu rotile ale unui copil – sunt complet negre și topite. „E de neimaginat ce-i aici”, comentează scurt Răzvan Mirea.
El locuiește în Anglia, unde lucrează în asistența medicală. Nu mai fusese acasă din vara anului trecut. E însă sigur că părinții aveau grădina plină de legume - „aveau pompă de apă, mai vindeau la șosea”. Acum, casa e pustiită și păstrează amintire doar locul unde a aterizat una din cisternele de gaz după explozie.
Biserica și localnicii i-au ajutat
Când a aflat că a avut loc explozia, Răzvan a cerut ajutor pe o pagină de Facebook a comunei Crevedia. Mama și cele două surori – de 14 și 16 ani – stăteau în câmp, speriate, fără posibilitatea de a se întoarce acasă și doar cu hainele de pe ele. De atunci și până azi, a primit cel mai substanțial ajutor din partea localnicilor. Mai întâi, mama și fetele au fost cazate la o femeie din comună; acum se adăpostesc la Biserica Baptistă din sat, chiar dacă familia e de rit ortodox.
După ce Marian Mirea a murit, pe 31 august, Biserica Ortodoxă i-a anunțat că va suporta toate cheltuielile de înmormântare, care va avea loc marți.
„Asta a fost tot ajutorul și eu nu mă aștept la mai mult. Mi-a mai dat primarul bani pentru biletul de avion al soției, care urmează să ajungă în țară”, spune Răzvan Mirea.
„Primăria a vrut să ne ofere niște containere pentru locuit până se repară casa, dar am refuzat. Că în alea rămânem!”, adaugă el. Știe că și guvernul a promis până la 10.000 de lei ajutor pentru casele avariate, iar firma care opera stația GPL a zis că va reface casele. N-are încredere în niciunii.
„Știți, lui i se zicea Marian Friptu’. Pentru că a căzut cu mâinile pe sobă când era mic, avea câteva luni. Și-acum a murit ars…”, oftează Răzvan Mirea în fața sorții. Adaugă după o pauză: „Tata zicea des: ăștia or să ne omoare, dacă o să fie vreodată o explozie”.
Pelerinaj pe patru roți
În timp ce Răzvan Mirea cercetează curtea plină de resturi, mașinile care trec pe șosea încetinesc și îl urmăresc ușor cu privirea.
Unele autoturisme chiar trag pe dreapta în fața stației GPL. Pasagerii se dau jos, inspectează locul, fac fotografii și videoclipuri. Unii chiar merg câteva zeci de metri să vadă și casele învecinate.
Echipa de jandarmi care păzește locul îi privește de pe marginea drumului.
În curtea stației de gaz unde a avut loc deflagrația – acum înconjurată de banda galbenă a poliției – a rămas o singură cisternă întreagă. Alta, turtită, stă depozitată mai în spate. Pe o rază de vreo 100 de metri totul e pârjolit. Clădiri, garduri, vegetație, cabluri.
Primele două-trei case vecine cu stația GPL au rămas cu acoperișul distrus sau fără acoperiș. Asta vor să vadă trecătorii, cum arată urmele unui dezastru. E o fascinație pentru lucruri extraordinare, fie ele și dramatice, numită și „turism negru”, termen inventat în 1996, de doi profesori ai Universității Caledoniene din Glasgow.
<strong>„Pentru turism negru nu e nevoie decât de oameni care sunt angajați social în țesătura culturală și politică a propriei vieți”, comenta Philip Stone, director executiv al Institutului pentru Cercetarea Turismului Negru. </strong>
Fiul celor doi soți decedați: „Nu o să pățească nimeni nimic”
Peste drum de stația GPL și vecin cu Răzvan Mirea, este casa lui Sorin, fiului primilor doi oameni morți la Crevedia. Părinții lor erau verișori buni. Casa lui era în renovare, acum trebuie ridicată aproape de la zero. A ars cam jumătate din proprietate. Însă nu va mai locui nimeni aici. Doar un cățel metis, cu picioare scurte și lătrat subțire.
„M-aș fi așteptat să văd mai multă solidaritate. Eu și sora mea am rămas fără amândoi părinții în 24 de ore. Îi înțeleg pe oameni că îi interesează doar să-și repare casele. Dar nouă cine ne face dreptate?”, spune Sorin.
O să vedeți că n-o să se întâmple nimic. Toți vor accepta banii statului sau ai patronilor și acolo se va opri totul. Niciun vinovat.
El spune că mama lui era neliniștită mereu de activitatea celor de la stația de gaz. „Era o femeie simplă. Tot ce a putut a fost să facă sesizări la Primărie sau la Poliție. Nu a obținut vreun răspuns de acolo”, susține el.
La fel ca Răzvan, Sorin spune că singurul ajutor pe care l-a primit până acum a fost din partea Patriarhiei Române, pentru înmormântare. Însă el plănuiește să îi dea în judecată pe patronii stației GPL. „Mie nu-mi aduce nimeni părinții înapoi. Dar mi-aș găsi alinarea dacă ei ar ajunge la închisoare. Nu banii fac dreptate, ci justiția”, spune ferm bărbatul.
Șoferii de pe DN1A continuă să încetinească pentru a privi ruinele de la Crevedia. Sorin și Răzvan rătăcesc prin curțile pustiite.
durban22 03.09.2023, 10:09
Nu inteleg de ce statul roman trebuie sa plateasca ajutoare celor napastuiti,in TIMP CE CEI VINOVATI PUTREZI DE BOGATI NU MISCA UN DEGET !.SA LI SE CONFISTE TOATE FIRMELA CARE LE AU SI SA PLATEASCA ,INCLUSIV PE ACEI STRAINI DIN ASIA CARE AU VENIT SA MUNCEASCA PENTRU A-SI INTRETINE FAMILIILE !!.
bituca 03.09.2023, 11:12
Locul arata ca dupa razboi.
Abiatar 03.09.2023, 11:13
Imi este mila de axlcei oameni ?
Paulica1968 03.09.2023, 11:23
Dezastru
Aura1 03.09.2023, 11:34
Dureros și tragic