Intre fesul prezidential, zarit pe Valea Oltului la mutat de stanci, si biografiile autopsiate ale bogatelor matusi apartinand familiei Nastase s-a strecurat si stirea despre supararea premierului Tariceanu provocata de neobrazarea presedintelui CSM, Dan Lupascu, de a nu se prezenta la convocarea de la Guvern. Problema insa merita multa atentie, deoarece asistam la o premiera pe taramul democratiei pe care ne place sa credem ca o cladim de 16 ani incoace.
Meciul Tariceanu-Lupascu reprezinta razboiul dintre cele doua entitati constitutionale, Executiv si Justitie, cand, pentru prima data de la separarea puterilor in stat, un reprezentant al puterii judecatoresti cum este magistratul Dan Lupascu are curajul sa nu plece spinarea si constiinta la batutul cu pumnul in masa al sefului de la Palatul Victoria sau al propriului ministru, parte si el al Executivului.
Doamna Macovei, ministru al Justitiei, dar nu sef absolut peste procurori si judecatori, si-a declarat si ea nemultumirea de nenumarate ori de la microfonul instalat la Palatul Victoria, acuzand magistratii ba ca se fac vinovati de ceea ce i s-a intamplat “gurului” Bivolaru, ba ca nu produc condamnari in dosarele marilor corupti politici, ba ca in interiorul Consiliului Superior al Magistraturii isi fac veacul persoane patate. Daca ar fi vorba doar de critici, ar fi OK. Insa executarea unor magistrati pentru ca nu raspund comenzilor politice ale Executivului e un razboi periculos si de neacceptat in democratia cladita acum de Alianta. Se pare ca jocul fesului prezidential e, inca o data, inevitabil.