Oficial, a început «revoluţia fiscală»! Cele mai importante evenimente economice care au marcat 2015

IANUARIE

Ziua de 15 ianuarie 2015 va rămâne marcată cu negru pentru zecile de mii de familii de români care au rate în franci elveţieni. Moneda s-a apreciat atunci puternic după ce Banca Centrală a Elveţiei a decis să renunţe la un curs minim de schimb de 1,2 franci/euro. Comparativ cu nivelul anunţat de Banca Naţională a României (BNR) anterior deciziei Băncii Elveţiei, francul a crescut cu 22,5% faţă de leu. Băncile aveau în evidenţe 75.000 de români cu unul sau mai multe credite în franci elveţieni, care mai aveau de plătit, în total, 9,8 miliarde de lei, însă nu doar ei au fost afectaţi, ci şi familiile lor. Majoritatea împrumuturilor în franci s-a dat între anii 2007- 2009, când francul coborâse şi sub 2 lei. La începutul lui 2015, de pe-o zi pe alta, o rată de 500 de franci, de exemplu, s-a majorat cu 340 de lei doar din diferenţa de curs. În statisticile BNR sunt deja peste 4.000 de clienţi care au cerut renegocierea contractelor şi încă mai bine de 6.000 de oameni care au semnat înţelegeri noi cu instituţiile financiare.

APRILIE

Guvernul anunţa că bacşişul cel de toate zilele va fi legiferat, dar şi impozitat, fie ca profit al companiei, în cazul în care nu este dat salariaţilor, fie ca venit al angajaţilor, dacă este împărţit acestora. Altfel spus, orice bănuţ în plus lăsat chelnerului, de exemplu, trebuia să treacă prin contabilitate, restaurantul sau barul fiind obligat să emită un bon fiscal separat pentru micile “atenţii” primite de angajaţi. Şi mai exact, din 8 mai, clientul urma să primească două bonuri fiscale: unul pentru consumaţie şi altul pentru bacşişul lăsat, bineînţeles doar dacă dorea să-l lase. Impozitarea bacşişului a fost eliminată însă la doar o săptămână după introducerea prin ordonanţă de guvern. Tot în aprilie, de Paşti, a avut loc şi prima extragere a Loteriei bonurilor fiscale. Chiar dacă au fost mii de câştigători, nici n-au început să împartă premiile promise la prima extragere, că autorităţile au şi schimbat regulile pentru următoarea extragere. Acum sunt selectaţi doar 100 de câştigători pentru ca premiile să fie mai consistente şi solicitarea bonurilor, stimulată.

Recomandări

Harta puterii după parlamentare. PSD ia un sfert din mandate, AUR și-a dublat scorul. Fiefurile PNL pot fi numărate pe degetele de la o mână | Analiză

IUNIE

Vara ne-a adus TVA scăzută de la 24 la 9%. Orice fel de mâncare sau băutură fără alcool – de la carne, fructe şi lapte, la şaorma şi sucuri – ne costă, din 1 iunie, cu circa 12% mai puţin. Datele companiei de cercetare Nielsen arătau că în primele două săptămâni din iunie consumul de alimente a crescut cu 17% în comerţul modern faţă de perioada similară a anului anterior. Cele mai mari reduceri de preţuri s-au observat la cafea, carne, brânză, băuturi nonalcoolice şi snacksuri. O lună mai târziu au primit o veste bună şi cei mai însetaţi dintre români: scăderea TVA la 9% şi pentru bere – însă numai cea la draft şi la halbă – a fost publicată în Monitorul Oficial. Tot în iunie, legea insolvenţei persoanelor a fost semnată de preşedintele Klaus Iohannis. Actul normativ dă dreptul datornicilor de bună-credinţă, care au însă anumite probleme financiare, să se declare în insolvenţă sau în faliment. Procesul ştergerii restanţelor poate dura însă 5-6 ani, timp în care omul, sub supravegherea unui administrator desemnat, trebuie să plătească măcar 40% din valoarea creditului pe care ar fi trebuit să îl ramburseze în 20 de ani, de exemplu. Legea insolvenţei persoanelor fizice a fost publicată în Monitorul Oficial pe data de 26 iunie şi urma să intre în vigoare la şase luni de la publicare.

Recomandări

Alegeri parlamentare şi prezidenţiale 2024. Cum se formează Guvernul

AUGUST

Ultima lună a verii a adus un cutremur pe piaţa asigurărilor. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a decis intrarea în faliment a Astra Asigurări. Compania avea 1,8 milioane de clienţi care deţineau 2,5 milioane de poliţe de asigurare. Tot în august, Fiscul a pus ochii pe bogaţii României! Peste 7.000 de români – de la afacerişti la manelişti şi cămătari, plus rudele lor – au acum o problemă. Sunt chemaţi la Fisc să dea explicaţii şi să-şi plătească taxele… la nivelul real. Dintre cei cu “risc fiscal ridicat”, unii aveau, în perioada 2011-2013, venituri nedeclarate de peste 220.000 de euro, alţii şi-au cumpărat case mai scumpe de 150.000 de euro sau maşini de peste 75.000 de euro. Zece dintre bogaţii României au fost prinşi cu averi nedeclarate de aproape 20 de milioane de euro. Acum trebuie să achite 3,5 milioane de euro impozit doar pentru 2011.

SEPTEMBRIE

Noul Cod Fiscal a fost promulgat de preşedinte. TVA se va reduce la 20% de la 1 ianuarie 2016 şi la 19% de la 1 ianuarie 2017. Şi nu e singura promisiune amânată: taxa pe stâlp şi supraacciza la carburanţi vor rămâne în vigoare şi la anul. În privinţa impozitului pe dividende, reducerea de la 16% la 5% va intra în vigoare tot de la 1 ianuarie 2017. În altă ordine de idei, modificările au fost adoptate în forma iniţială, dar unele măsuri vor fi aplicate etapizat. În iunie, aleşii au mai votat odată relaxarea fiscală propusă de Guvern, însă preşedintele Klaus Iohannis a retrimis la Parlament Codul Fiscal pe motiv că România nu este pregătită de experimente economice. Reducerile de taxe cuprinse în Codul Fiscal au fost aspru criticate şi de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, şi de unii specialişti, care au avertizat că bugetul va avea substanţial de suferit.

Recomandări

Klaus Iohannis poate desemna noul premier. Scenariul care poate evita intrarea suveraniștilor la guvernare

NOIEMBRIE

A fost adoptată legea dării în plată, care le permite românilor să cedeze băncilor locuinţele ipotecate şi să scape, astfel, de datorii. De-atunci, bancherii şi politicienii sunt în război deschis. Banca Naţională a României a îngheţat dobânda-cheie la 1,75% pe an. Asta înseamnă, pentru oamenii de rând, dar şi pentru companii, că nu cresc ratele şi nu se scumpesc nici creditele în lei. În ultimii şapte ani, BNR a scăzut dobânda de politică monetară, indicatorul care dictează costul împrumuturilor în lei, de la 10,25 la 1,75%. În consecinţă, şi dobânzile de pe piaţa interbancară, de unde băncile împrumută bani pentru a-i da mai departe clienţilor sub formă de credite, sunt de peste cinci ori mai mici.

DECEMBRIE

Ultima lună din an a adus veşti proaste pentru românii cu datorii la bănci. Preşedintele Klaus Iohannis a cerut Parlamentului reexaminarea legii prin care cei cu credite imobiliare pot să scape de împrumut dacă dau casa cumpărată băncii. Tot în decembrie, cotaţiile petroliere s-au prăbuşit pe pieţele internaţionale. Avem din nou un baril sub 40 de dolari. Şi mai exact, la Londra, barilul a coborât la 37 de dolari, iar la New York, cotaţiile sunt sub 25 de dolari, pentru prima dată din 2009. Asta a redus simţitor profitul celei mai mari companii din piaţă. Din păcate, nu şi preţurile la pompă. În toată această perioadă de scădere a petrolului, preţurile la benzină şi motorină au pierdut doar câteva procente. Şi, nu în ultimul rând, reprezentanţii Guvernului au promis sindicatelor că salariul minim brut va fi majorat de la 1.050 la 1.200 de lei, începând cu prima zi a anului viitor. Nu s-a stabilit însă şi cum să fie impozitată această creştere.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro