Olandezul care se laudă că e tatăl a 550 de copii, mamele acestora alegându-l ca donator, a fost dat în judecată: „Îmi place să fac oamenii fericiți”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un bărbat din Haga a stârnit furia mai multor mame care au născut copii al căror tată e chiar el, după ce s-a oferit donator. Cotidianul olandez Algemeen Dagblad, care apare la Rotterdam, a pus cap la cap mărturiile mai multor femei, a mers pe urmele donatorului și a aflat că acesta a fost dat în judecată, urmând să apară într-un proces, luna viitoare.
„Vreau să-i ajut pe alții să-și întemeieze o familie”. O scrisoare personală scrisă de mână o convinge pe australianca Rachel să îl aleagă donatorul de spermă „Ruud”. Dar, în realitate, e vorba despre Jonathan M., un donator notoriu de 41 de ani din Haga, care afirmă că până acum e tatăl a 550 de copii.
Mamele copiilor sunt furioase și vor să fie oprit cât mai curând. Pentru că, între timp, Jonathan M. continuă să își ofere serviciile, folosind diverse identități false: „Îmi place să văd că sunt copii ai mei în toată lumea”. Cum este posibil acest lucru? Iată povestea unui om cu un impuls obsesiv de procreare.
Scrisoarea de motivație scrisă de mână de la donatorul „Ruud”, de la banca daneză de spermă Cryos, este caldă și iubitoare. Bărbatul scrie că provine dintr-o familie numeroasă și că toate visele lui s-au împlinit. Compune muzică și călătorește prin lume. Acum vrea să-i ajute pe alții să-și realizeze visul: să aibă un copil.
„Când aveam 20 de ani, am început serios să simt că vreau să-mi folosesc timpul într-un mod util. (…) Atunci am început să simt că vreau să-i ajut pe alții să-și întemeieze o familie. (…) Sunt foarte deschis să întâlnesc copiii și familiile, în viitor”, i-a scris el lui Rachel.
Profilul său, care include și un mesaj audio, arbore genealogic și fotografii ale copiilor, a atras atenția australiencei Rachel (numele nu e cel real- n.red.) și a prietenului ei, în vara lui 2018. Cuplul își dorește copii, dar, la fel ca Țările de Jos, și Australia are o lipsă gravă de donatori de spermă.
Cei doi caută ajutor la banca daneză de spermă. Pentru că, potrivit profilului său de la Cryos, „Ruud” îndeplinește cerințele legale din Australia (donează la maximum cinci familii), aceștia decid să îl aleagă: „L-am ales pentru că era normal, creativ și foarte inteligent”, spune Rachel. „A fost deschis să-și cunoască copiii și arată ca partenerul meu”.
Ei comandă trei mostre de spermă de la donator. După două încercări de inseminare, reușesc. Plătesc 10.000 de dolari australieni (aproape 6.200 de euro) pentru materialul seminal și costurile de transport.
„Ruud” este, de fapt, Jonathan M., din Haga. Rachel află mai multe un an mai târziu, când îl găsește printr-un pont primit pe Facebook. Ea intră în contact și cu grupul închis de Facebook „Donorkind 102”, unde sunt conectate mame cu copiii acestuia.
Grupul a fost fondat când s-a aflat, în 2017, că Jonathan donase pentru 102 copii, în zece ani, la unsprezece clinici de fertilitate olandeze, ca donator de spermă. Cu mult peste limita de maximum 25 de copii per donator, așa cum prevede legea în Olanda. Clinicile au încetat imediat să-i mai folosească materialul seminal.
Algemeen Dagblad l-a intervievat în 2017, dar răspunsurile au fost laconice: „Scopul meu nu a fost să am cât mai mulți copii. Îmi place să fac asta și să fac oamenii fericiți. Recunoștința medicilor și a potențialilor părinți este mare. Am ajutat oameni care altfel ar fi rămas fără copii. Asta se uită uneori.”
În timp ce Jonathan se află pe lista neagră la clinicile olandeze, el continuă să doneze spermă în străinătate, netulburat. El furnizează material seminal lui Cryos din 2015 până în 2018, iar banca daneză spune că nu era conștientă că olandezul a fost „blocat”.
În mai 2017, bărbatul din Haga merge la clinica de fertilitate Biotexcom, din capitala Ucrainei, Kiev. „Una dintre cele mai bune experiențe ale mele cu clinicile”, scrie el cu mândrie, pe Facebook. Femeia pe care o „ajută” folosește o donatoare de ovule din Ucraina și sperma lui, pentru a rămâne însărcinată. „Dacă cineva are nevoie de ajutorul meu în acest fel, sunt bucuros să ajut”.
În plus, Jonathan își oferă serviciile pe platforme de internet, precum Meer dan Gewenst și Verlangen naar een Kind, unde femeile și cuplurile care doresc să aibă copii caută donatori de spermă pentru inseminare la domiciliu, cu material seminal proaspăt.
El amestecă minciunile pe care le aud mamele vizate, cu privire la domeniul de aplicare al activităților sale de donator și numărul de copii donatori. „Prin mamele din grupul de Facebook am aflat că a donat și în afara clinicilor”, spune australianca Rachel. „Apoi am făcut propriile cercetări online și l-am găsit pe mai multe site-uri web, unde a folosit aceleași fotografii ca pe cel al Cryos”.
Când Algemeen Dagblad îl confruntă din nou, în 2019, Jonathan spune că ajută doar mamele care au deja un copil de la el. Dar cercetările arată că își oferă serviciile sub diferite pseudonime pe site-uri olandeze și străine, inclusiv CoParent Match, Spendesperma, Kinderwunsch, Onewish și PrideAngel. Uneori chiar postează fotografii cu copiii săi. „Îmi place să văd că există copii ai mei în toată lumea”, răspunde el. „Toți copiii mei donatori sunt sănătoși, rămân implicat și îi văd în mod regulat”.
O mamă spune că a părut „cinstit și de încredere”: „A vrut să ne ajute. Pentru el a fost un lucru mic, pentru noi, o mare dorință. Dorința noastră a fost atât de mare și prin internet a mers mult mai repede decât printr-o clinică. El a spus că are doar cinci sau șase copii donatori. De ce ar face înconjurul lumii? Și-a făcut munca de a dona.”
O altă mamă îl numește „foarte jovial și degajat”. El i-a spus că, din cauza „muncii legate de bitcoin”, se află mult în străinătate. „E toxic. El este o figură narcisică. Acest lucru nu este ajutor, ci o obsesie”, crede ea acum.
Mamele copiilor săi donatori au avertizat de ani de zile despre Jonathan. „Acest lucru capătă proporții periculoase”, spune una dintre ele. „Trebuie să fie închis, pentru că, atâta timp cât e liber, va continua să facă asta”.
În același timp, șantajează mamele, care îi sunt și ele recunoscătoare, amenințându-le că va întrerupe contactul cu copiii, dacă se ceartă cu el. „Cred că este important ca ei să poată păstra legătura cu el, chiar dacă minte”, spune una dintre mame.
Nu se știe câți copii are, de fapt, Jonathan. El însuși umple cu numere aplicațiile pentru mame. După publicarea poveștii sale în 2019, a spus că are 175 de copii donatori, doi ani mai târziu, în de Volkskrant, a declarat că e vorba despre 275 și într-o aplicație recentă trimisă unei mame vorbește despre 550 de copii.
„Nu va fi oprit”, spune Rachel. „Mă dezgustă și sunt incredibil de furioasă și dezamăgită. Nu pot să cred că trebuie să-i spun copilului meu că are sute de frați”.
Una dintre mame și fundația Donorkind îl duc acum în judecată. Potrivit lui Mark de Hek (SAP Injury Lawyers), care îi asistă, Jonathan a continuat să doneze în ultimii ani. „A fost tăcut o vreme, pentru că era într-o relație. Dar recent am aflat că el continuă și chiar s-a oferit să doneze unei mame care dorea un donator în februarie”.
Femeia și fundația doresc ca Jonathan să nu mai doneze și să furnizeze o listă cu toate clinicile în care a donat. Ei cer ca materialul seminal depozitat să fie distrus peste tot, cu excepția cazului în care este rezervat mamelor care au deja un copil de la el.
De Hek a primit acum 25 de declarații de susținere de la alte mame care au fost păcălite. „Propriul său impuls de reproducere nu trebuie să pună în pericol copiii donatori și părinții acestora. Sperăm că acest lucru îi va descuraja pe alți donatori în masă să nu mai aibă atât de mulți copii și să mintă în legătură cu cifrele”.
Deoarece Jonathan se află în prezent în Kenya, audierea va fi amânată pentru câteva săptămâni. Prin WhatsApp, contactat de ziariștii olandezi, a spus că nu va comenta: „Nu mai cooperez cu mass-media”.
În Olanda, în curând va exista o înregistrare centrală a donatorilor de spermă, pentru a-i împiedica să aibă un număr mare de copii, în mai multe clinici. Conform ghidului modificat al asociației profesionale a medicilor ginecologi (NVOG), un donator poate dona la maximum 12 femei și nu poate avea mai mult de 25 de copii donatori.
„Este doar un ghid în interiorul granițelor olandeze”, spune Ties van der Meer, de la fundația Donorkind. „Acest om operează în întreaga lume. Acest lucru nu se încadrează în legislația și orientările naționale ale Inspectoratului. Guvernul și clinicile nu pot face mare lucru pentru noi în acest sens, așa că este o chestiune legată de ce poți face tu în dreptul civil”.
Poate fi greu din punct de vedere mental pentru copiii donatori dacă tatăl lor biologic a născut mulți copii, spune Van der Meer. Cercetările arată că copiii cu zeci de frați vitregi au mai multe șanse de a avea probleme emoționale și le este mai frică de incest sau consangvinizare. Este periculos din punct de vedere genetic pentru oameni să intre într-o relație fără să știe că sunt rude.
