Cu cât s-au scumpit pâinea, carnea, hainele și serviciile din cauza prețului la motorină din decembrie până acum

Creșterea prețului motorinei afectează aproape toate sectoarele economiei

Într-un studiu realizat de Asociația Energia Inteligentă, numit „Analiza fluxurilor petroliere, a costurilor și prețului la pompă în România” a fost realizată o estimare privind efectul creșterii prețului motorinei în primele 64 de zile ale anului (până la data de 5 martie 2026 n.r.) față de luna decembrie 2025.

Astfel, creșterea prețului motorinei a produs efecte în lanț, care s-au propagat în aproape toate sectoarele economiei.

„În economie există scumpiri care se văd imediat și scumpiri care se infiltrează discret în toate prețurile. Motorina face parte din a doua categorie. Nu este doar combustibil pentru mașini; este combustibilul întregii economii. Camioanele care transportă pâine, utilajele de pe șantiere, autobuzele din orașe și chiar o parte din infrastructura serviciilor publice depind direct de ea”, se arată într-un comunicat emis de Asociația Energia Inteligentă și semnat de președintele Dumitru Chisăliță.

Pâinea și laptele înregistrează o creștere de 2%

Transportul cerealelor, distribuția produselor și logistica depozitelor sunt puternic dependente de motorină.

Astfel, „pâinea și laptele înregistrează o creștere estimată de aproximativ 2% față de decembrie 2025 doar din acest factor (al scumpirii motorinei n.r.), potrivit sursei citate.

Pentru carne, leguminoase sau produse congelate, unde lanțul logistic este mai complex și implică transport frigorific, impactul ajunge la aproximativ 3%.

Prețul motorinei afectează și pe cel al locuințelor

Materialele de construcții sunt transportate aproape exclusiv cu camioane, iar utilajele de șantier funcționează în mare parte pe motorină.

„În aceste condiții, costul unui apartament nou crește cu aproximativ 1%, iar al unei case cu aproximativ 2%, exclusiv din cauza scumpirii motorinei. Chiar și chiria reflectă indirect aceste costuri, cu o creștere estimată de aproximativ 1%, prin costuri de întreținere, logistică și servicii auxiliare”, potrivit ONG-ului.

De asemenea, sectorul materialelor de construcții resimte același efect.

„Betonul și oțelul se scumpesc cu aproximativ 2%, în timp ce cărămida sau BCA-ul cresc cu aproximativ 1%. Transportul materiilor prime, operarea utilajelor și logistica industrială sunt toate dependente de combustibil”, se mai arată în comunicat.

Costul unui kilometru de autostradă crește cu aproximativ 3% din cauza motorinei

Scumpirea motorinei afectează și infrastructura: „Construirea unui kilometru de autostradă implică sute de camioane, excavatoare, buldozere și utilaje grele. În aceste condiții, costul unui kilometru de autostradă crește cu aproximativ 3% doar din cauza motorinei”.

Industria textilă nu este nici ea imună: „Transportul materiilor prime, producția și distribuția internațională contribuie la scumpiri estimate de aproximativ 2% pentru tricouri și blugi și de aproximativ 3% pentru încălțăminte”.

Presiune pe serviciile de bază

Si serviciile de bază au fost grav afectate. „Transportul public, unde autobuzele funcționează predominant pe motorină și înregistrează o creștere de aproximativ 7%. Alte servicii esențiale – precum apa și canalizarea – cresc cu aproximativ 2%, deoarece pomparea și operațiunile logistice depind indirect de costurile energetice și de transport”, menționează Asociația Energia Inteligentă, în studiu.

De asemenea, costurile operaționale ale spitalelor și școlilor cresc cu aproximativ 1%, iar funcționarea supermarketurilor adaugă aproximativ 1% la prețuri.

România, pe locul 8 în Uniunea Europeană la prețul motorinei

România se află pe locul 8 în Uniunea Europeană, în topul celor mai scumpe prețuri la motorină, mai menționează ONG-ul care a analizat tarifele din 21 de țări.

Preț motorină în data de 6 martie 2026 (euro/litru):

1. Olanda – 2.05 euro

2. Germania – 1.98 euro

3. Italia – 1.98 euro

4. Franţa – 1.90 euro

5. Belgia – 1.72 euro

6. Austria – 1.72 euro

7. Portugalia – 1.71 euro

8. România – 1.69 euro

9. Irlanda – 1.66 euro

10. Lituania – 1.66 euro

11. Spania – 1.61 euro

12. Letonia – 1.57 euro

13. Grecia – 1.57 euro

14. Estonia – 1.55 euro

15. Slovacia – 1.51 euro

16. Ungaria – 1.50 euro

17. Croaţia – 1.49 euro

18. Slovenia – 1.46 euro

19. Polonia – 1.44 euro

20. Republica Cehă – 1.38 euro

21. Bulgaria – 1,33 euro.

Diferențe între România și Bulgaria

Sunt diferențe enorme între România și Bulgaria. Prețul motorinei în România este de 1,69 euro/l motorină, în timp ce în Bulgaria este 1,33 euro/l, ceea ce înseamnă o diferența de 27%. 

„România al doilea cel mai mare producător de țiței, cu cea mai complexă structură petrolieră din Europa și are o motorină mai scumpă ca în Bulgaria!”, menționează Dumitru Chisăliță, președintele AEI.

„Motorina nu apare pe eticheta produselor din magazin. Dar este prezentă în fiecare etapă a drumului lor până la raft. Iar atunci când prețul ei crește, întreaga economie se mișcă puțin mai scump”, a mai precizat ONG-ul.

Războiul din Iran salvează deficitul bugetar al României

Prețul petrolului a crescut după atacurile SUA și Israelului în Iran, iar acest lucru se traduce mai departe prin viitoare scumpiri la pompă în România în cazul în care acestea persistă, potrivit unei analize Libertatea.

Acestea vin într-un moment în care populația României se confruntă deja cu o inflație de 10% după majorările de taxe operate de Guvernul Bolojan. În mod paradoxal însă, scumpirile ajută Guvernul să reducă deficitul deoarece creșterile de preț la pompă aduc mai mulți bani la buget.

România poate reduce impactul războiului din Iran în prețurile de la pompă prin mai multe metode. Scăderea accizelor, plafonarea pentru o perioadă a prețurilor sau a adaosurilor comerciale sunt măsuri ce pot fi luate pe perioade temporare, însă economiștii consultați de Libertatea atrag atenția că țara noastră nu este în poziția de a negocia astfel de proiecte din cauza situației bugetare proaste.

Consultantul fiscal Emilian Duca spune că scăderea temporară a accizelor este o metodă validă prin care statul poate controla pe o perioadă scurtă prețul.

„Este o idee bună, dar nu prea cred că se poate face. La noi nu scad niciodată accizele. Ar fi util, dar fiind o acciză armonizată la nivelul Uniunii Europene (UE) trebuie să cerem acordul UE și trebuie să ai motive serioase”, a spus el.

Plafonările de prețuri sau de adaosuri sunt alte instrumente la îndemâna statului, mai spune Duca. România a plafonat în trecut prețurile la polițele RCA, în vreme ce plafonarea adaosurilor este încă în vigoare la alimentele de bază și expiră la 31 martie.

„În caz de extremă urgență, Consiliul Concurenței poate da undă verde la plafonarea prețurilor. Dar nu este urgență. Nu e o situație care să justifice plafonări de prețuri sau de adaosuri”, precizează Duca.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro