Palatul Elisabeta de pe Șoseaua Kiseleff din Capitală, o clădire istorică, construită și proiectată în stil maur și brâncovenesc, are o istorie tumultoasă. Povestea acestui loc este prezentată într-un articol publicat pe site-ul de lifestyle și actualitate bucureșteană, B365.ro.
Construit de arhitectul Corneliu M. Marcu pentru regina Elisabeta a Greciei, născută principesă a României, prima fiică a regelui Ferdinand I al României şi a reginei Maria, Palatul Elisabeta a ajuns reședința regelui Mihai I după ce clădirea a fost bombardată în 1944, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Atunci, regele Mihai I i-a cerut permisiunea mătușii sale, principesa Elisabeta, să-și mute curtea la palatul de pe malul lacului Herăstrau. El a locuit aici, alături de familia sa, până în anul 1947, când ultimul monarh al României a fost forțat să abdice.
În timpul comunismului, palatul a fost rezervat vizitele șefilor de stat. După 1989, pe vremea lui Ion Iliescu, Palatul Elisabeta a devenit salon de nunți cu grătare în curte.
54 de ani mai târziu, în ziua de 18 mai 2001, regele Mihai I și regina Ana s-au întors acasă, la palatul care a devenit reședința Majestăților lor pe durata vieții, hotărâre votată de Parlamentul României.
După ce regele Mihai I a murit, a fost înființată Asociația „Casa Regală”, de utilitate publică, iar viitoarea destinație a palatului a devenit incertă. Până la urmă, palatul a fost dat în folosință gratuită Casei Regale pe o perioadă de 49 de ani, hotărâre adoptată de Parlament în vremea lui Liviu Dragnea. Principesa Margareta și-a asumat „cheltuielile curente specifice chiriașului, respectiv utilitățile și reparațiile curente”.
Valoarea de inventar a Palatului Elisabeta este de aproximativ 44,4 milioane de lei, din care valoarea aferentă terenului este cea mai mare, respectiv 38,7 milioane de lei.
Citește articolul integral pe b365.ro.
FOTO: Hepta