Parlamentul rus a votat o rezoluție care cere recunoașterea republicilor separatiste ucrainene Donețk și Lugansk

Duma de Stat a Rusiei a votat marți o rezoluție prin care cere președintelui Vladimir Putin recunoașterea republicilor separatiste Donețk și Lugansk.

Cele două regiuni din estul Ucrainei și-au declarat independența față de Kiev în 2014, dar nicio țară nu le recunoaște drept state suverane.

Rezoluția, propusă inițial de opoziția comunistă, a atras susținerea tuturor celor cinci partide din camera inferioară a Parlamentului, inclusiv pe cea a președintelui Dumei, Viaceslav Volodin.

„Schimburile de focuri continuă, oamenii mor”, a spus Volodin, înaintea votului. „Trebuie să găsim o soluție”, a spus el.

„Vedem că preşedintele (ucrainean Vladimir) Zelenski ignoră Acordurile de la Minsk (pentru soluţionarea conflictului din Donbas – n.r.). NATO vrea să ocupe Ucraina. Şi una, şi cealaltă pot rezulta într-o tragedie. Nu putem permite acest lucru” a adăugat preşedintele Dumei.

Conform acestuia, „trebuie găsită o soluţie” pentru garantarea securităţii cetăţenilor ruşi din Donbas, cărora Rusia le-a distribuit peste 700.000 de paşapoarte, notează AFP, citată de Agerpres.

Moțiunea votată de parlamentari alimentează tensiunile în plină criză ucraineană și cel puțin la prima vedere, pare să dea o lovitură acordurilor de la Minsk, care reglementează procesul de pace din estul Ucrainei.

Rezoluția nu îl obligă însă pe Putin să ia o decizie, iar experții au avertizat că votul covârșitor „pro” al parlamentarilor nu înseamnă că Kremlinul este pe aceeași lungime de undă.

„Rezoluția Dumei este în primul rând o mișcare de propagandă”, a explicat pentru The Moscow Times Konstantin Șorkin, un expert la think-tank-ul Carnegie Moscow Center.

„Acordurile de la Minsk sunt mult mai bune pentru Rusia decât pentru Ucraina, dar este folositor pentru Moscova să îi arate Kievului că ar putea să le abandoneze, dacă are nevoie”, a adăugat expertul.

Acordul Minsk 2 cere o „descentralizare” a Ucrainei, care oferă un „statut special” zonelor controlate acum de separatiști, „detaliile” urmând să fie stabilite împreună cu „reprezentanții acelor regiuni”.

În interpretarea Rusiei, aceste „detalii” includ un drept de veto al acestor regiuni separatiste în privința politicii externe a Kievului, inclusiv aderarea la NATO. În acest fel, Ucraina ar rămâne practic în sfera de influență a Moscovei. Motiv pentru care Kievul a respins ferm varianta.

„Acest lucru nu se va întâmpla”, a asigurat Dmitro Kuleba, ministrul de externe ucrainean. „Niciodată”, a întărit el.

În ciuda armistițiului, războiul din estul Ucrainei continuă încă, sporadic, și a ucis până acum în jur de 15.000 de oameni.

Moscova îl cataloghează drept conflict civil, dar Ucraina și Occidentul au acuzat în mod repetat Rusia că sprijină activ separatiștii cu propriile trupe, lucru pe care Moscova îl neagă.

Rusia a eliberat mai bine de 700.000 de pașapoarte rezidenților din cele două regiuni separatiste, din 2014 și până acum și a acuzat Ucraina că ar dori să preia prin forță zonele controlate de separatiști.

Serviciile secrete occidentale au avertizat de altfel că Moscova ar putea folosi pretextul unui atac al Ucrainei în Donbas drept argument pentru o invazie, cu scopul protejării cetățenilor ruși.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE