Cine sunt cei patru candidați nominalizați să îl înlocuiască pe Antonio Guterres în funcția de secretar general al ONU
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Patru candidați care sunt nominalizați să îl înlocuiască pe Antonio Guterres în funcția de secretar general al ONU vor fi audiați public în această săptămână. Această etapă reprezintă un pas preliminar esențial în procesul de desemnare a viitorului lider al organizației, care se confruntă în prezent cu provocări globale majore, relatează News.ro.
Cuprins:
Sesiuni de audieri de câte trei ore
Marți și miercuri, cei patru candidați — Michelle Bachelet, Rafael Grossi, Rebeca Grynspan și Macky Sall — vor trece prin sesiuni de audieri de câte trei ore. Aceștia vor trebui să răspundă întrebărilor venite din partea celor 193 de state membre ONU și a reprezentanților societății civile.
Aceasta este doar a doua oară când ONU organizează un astfel de „mare examen oral”, o procedură introdusă în 2016 pentru a asigura o transparență sporită.
În prezent, numeroase state susțin ca organizația să fie condusă – în premieră – de o femeie, în timp ce America Latină revendică postul în numele rotației geografice, o tradiție care, deși existentă, nu este întotdeauna respectată.
Consiliul de Securitate decide câștigătorul
În realitate, soarta candidaților se află în mâinile Consiliului de Securitate, în special ale celor cinci membri permanenți cu drept de veto: SUA, China, Rusia, Regatul Unit și Franța. De altfel, ambasadorul american la ONU, Mike Waltz, a subliniat deja că viitorul Secretar General trebuie să fie în deplină concordanță cu „valorile și interesele americane”.
Cei patru candidați înscriși oficial până acum pentru a prelua conducerea ONU - începând cu 1 ianuarie 2027 - subliniază la unison necesitatea de a reconstrui încrederea într-o organizație tot mai marginalizată și aflată în pragul unei crize financiare profunde.
Michelle Bachelet
Politiciană socialistă, supraviețuitoare a torturii din timpul regimului Augusto Pinochet, Bachelet, în vârstă de 74 de ani, a scris istorie ca prima femeie președinte a statului Chile (2006-2010 și 2014-2018). Aceasta s-a impus ca o figură politică internațională de prim-plan, având o carieră marcată de reziliență și leadership.
Mandatul său la conducerea Înaltului Comisariat ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR) din perioada 2016-2022, o funcție extrem de sensibilă, i-a atras numeroase critici. Cel mai notabil episod este cel legat de China, care a reacționat virulent după ce Bachelet a publicat un raport devastator privind tratamentul minorității uigure.
Candidatura sa este susţinută de către Mexic şi Brazilia. Ţara sa, Chile, i-a retras susţinerea după intrarea în funcţie a noului preşedinte de extremă dreapta José Antonio Kast.
Rafael Grossi
La 65 de ani, Rafael Grossi mizează pe experiența sa de negociator în situații de criză. Ca director al AIEA, acesta s-a aflat în prima linie a celor mai tensionate dosare globale: dosarul nuclear iranian și securitatea centralei de la Zaporojie.
Expertiza sa în gestionarea conflictelor în care sunt implicate marile puteri (membrii permanenți ai Consiliului de Securitate) îi oferă un profil de candidat pragmatic.
Pledând pentru „salvarea omenirii de flagelul războiului”, acesta cere o reîntoarcere la valorile fondatoare ale ONU. Această viziune este susținută de administrația Trump, însă întâmpină rezerve din partea țărilor care apără triada tradițională a organizației: pacea, dezvoltarea și drepturile omului.
Rebeca Grynspan
Fostă vicepreședintă a statului Costa Rica, Rebeca Grynspan conduce în prezent Agenția ONU pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD). Deși este mai puțin cunoscută publicului larg, ea a jucat un rol esențial în 2022, negociind direct cu Moscova și Kievul „Inițiativa de la Marea Neagră”, acordul vital care a permis reluarea exporturilor de cereale ucrainene după invazia rusă.
Folosindu-se de propria istorie - fiica unor evrei care au supraviețuit Holocaustului și s-au refugiat în Costa Rica -, ea își reafirmă atașamentul profund față de Carta ONU. Aceasta subliniază că organizația, ridicată pe cenușa celui de-Al Doilea Război Mondial, reprezintă un „avertisment permanent împotriva pericolelor dezumanizării, neîncrederii și fragmentării”.
Macky Sall
Macky Sall, în vârstă de 64 de ani, aduce o perspectivă africană în competiția pentru șefia ONU, fiind singurul candidat din afara blocului latino-american. Cu o experiență de 12 ani la președinția Senegalului, Sall avertizează că stabilitatea globală este iluzorie fără o dezvoltare echitabilă. În viziunea sa, pilonul păcii este fragil dacă nu este susținut de lupta împotriva sărăciei și a efectelor schimbărilor climatice.
Deși este susținut de Burundi - țară care deține președinția rotativă a Uniunii Africane (UA) - candidatura lui Macky Sall nu se bucură de sprijinul unanim al organizației continentale, 20 dintre cele 55 de state membre opunându-se acesteia. Mai mult, fostul lider nu este susținut nici de autoritățile din propria sa țară.
Actualele autorități din Senegal îl acuză de reprimarea sângeroasă a unor manifestații politice violente, soldate cu zeci de morți în perioada 2021-2024.
Secretarul general Antonio Guterres a avertizat, la sfârșitul lunii ianuarie 2026, în privința unui „colaps financiar iminent” al ONU și le-a transmis statelor membre „să-și onoreze pe deplin obligațiile de plată”, relatează AFP și Reuters.
