Pensia specială medie, de cinci ori mai mare decât pensia obișnuită din România. La cine ajung anual 12 miliarde de lei

Pensionarii de rând primeau o pensie medie de 1.775 de lei, conform datelor din 2022, majorată între timp la 2.003 lei în acest an, potrivit informațiilor Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) pe luna februarie.

• România trebuie să realizeze reforma pensiilor speciale, astfel încât acestea să fie aduse sub principiul contributivității, conform angajamentelor asumate de țara noastră prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
• În cazul în care această reformă nu are loc, România riscă pierderea banilor europeni, în valoare totală de 30 de miliarde de euro. 
• Termenul privind terminarea reformei pensiilor este luna martie 2023. 
• În timp ce oficialii Comisiei Europene insistă cu privire la reformarea tuturor pensiilor care nu se bazează pe contributivitate, autoritățile argumentează că pensiile militare nu sunt pensii speciale, ci pensii de serviciu.
• Banca Mondială, care consiliază autoritățile române în proces, a făcut recent mai multe recomandări pentru realizarea reformei pensiilor.

200.000 de pensii militare

Datele publice arată că România plătea anul trecut un număr de 197.134 de pensii militare, cu peste 20.000 mai multe față de anul 2019. În cadrul pensiilor militare sunt incluse Armata, Poliția, Jandarmeria și serviciile secrete.

Pensia militară medie era de 4.302 lei în 2022, de două ori și jumătate mai mult decât pensia medie din România. În 2019, pensia medie militară era de 3.784 de lei, de trei ori mai mult decât pensia medie pe țară la acel moment.

În total, cheltuielile cu pensiile militare au ajuns la 10,17 miliarde de lei în 2022, cu două miliarde de lei mai mult față de cele 8 miliarde cheltuite în 2019.

Categorii speciale

Pe lângă acestea, România mai plătește alte 9.837 de pensii speciale unor categorii de foști angajați, conform informațiilor Ministerului Munciii:

• diplomați și personal consular – 769 de persoane;
• personal din Parlament – 733 de persoane;
• personal aeronautic – 1.392 de persoane;
• procurori și judecători – 4.695 de persoane;
• personal auxiliar din justiție – 1.682 de persoane;
• Curtea de Conturi – 566 de persoane.

Acestea au fost eliminate prin lege, dar mulți foști senatori și deputați au contestat măsura în instanță. Există deja decizii favorabile unora dintre petenți.

Primarii urmează și ei să beneficieze, o lege în acest sens fiind deja adoptată, dar intrarea ei în vigoare a fost suspendată în ultimii ani.

Cât primesc „specialii”

Datele Comisiei Naționale de Pensii Publice arată și cât a fost pensia medie pentru categoriile respective:

• diplomați – 5.796 de lei pe lună;
• personal din Parlament – 5.057 de lei;
• personal aeronautic – 11.479 de lei;
• procurori și judecători – 21.477 de lei;
• personal auxiliar din justiție – 5.108 lei;
• Curtea de Conturi – 8.502 lei.

Astfel, pentru aceste categorii de pensionari speciali se plătesc anual aproape 1,8 miliarde de lei.

O zecime din bugetul de pensii

În total, cheltuielile anuale cu pensiile speciale au ajuns la 12 miliarde de lei, o zecime din totalul celor 111,7 miliarde de lei din bugetul total de pensii alocat în acest an de către Guvern.

Cei care primesc pensii speciale au cotizat cât timp au activat la bugetul de pensii, însă dacă pensiile lor ar fi doar pe baza contribuțiilor plătite, atunci ar fi mult mai mici. 

De ce trebuie făcută reforma pensiilor speciale

Eugen Rădulescu, șeful Direcţiei de stabilitate financiară din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), avertiza încă de la finalul lunii ianuarie că pensiile speciale nu sunt doar o cheltuială bugetară inacceptabilă din punct de vedere moral, ci și insuportabile.

Acesta a avertizat că pensiile speciale sunt acum 0,85% din Produsul Intern Brut (PIB) și ar putea ajunge în câțiva ani la 1,5% din PIB.

„Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi-trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă”, a spus atunci Rădulescu, potrivit Economedia.

Eliminarea pensiilor speciale este una dintre preocupările constante din spațiul public din ultimii ani.

Mai multe proiecte de reducere și taxare a pensiilor speciale au fost adoptate de Parlament în ultimii ani, dar acestea au căzut apoi la Curtea Constituțională.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro