Pentagonul avertizează asupra activității submarinelor chinezești în Oceanul Arctic. China a pus ochii pe Groenlanda
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Activitățile tot mai puternice ale Chinei în regiunea arctică ar putea duce la creșterea prezenței sale militare, inclusiv la introducerea de submarine nucleare, care să acționeze ca inhibitor, potrivit unui raport al Pentagonului, citat de Reuters.
Analiza este inclusă în raportul anual al Congresului SUA despre forțele armate chineze.
Documentul arată că China vrea să deschidă noi rute comerciale prin Arctica, odată cu topirea ghețurilor, ca urmare a încălzirii globale, supranumite ”Drumul polar al Mătăsii”.
În ciuda faptului că nu are deschidere la Oceanul Arctic, China are o prezență tot mai mare în zonă. În anul 2013, aceasta a devenit membră a Consiliului Arctic, ceea ce a dus la îngrijorări că statul asiatic va încerca să își deschidă o bază militară în zonă.
Mike Pompeo, Secretarul american de Stat, va participa la reuniunea consiliului începând de luni. Acesta își va derula operațiunile în orașul finlandez Rovaniemi și va include cele opt state ale organizației.
Reuniunea vine în contextul îngrijorărilor privind creșterea intereselor comerciale ale Chinei în Arctica.
Tentația Groenlanda, îngrijorare în Danemarca
Raportul Pentagonului arăta că Danemarca și-a exprimat deja îngrijorarea cu privire la interesul Chinei în Groenlanda. Aceasta este cea mai mare insula din lume și este bogată în resurse minerale neexploatate, fiind parte a Danemarcei.
China a propus deschiderea unei baze de cercetare și a uneia de monitorizare a sateliților, renovarea aeroporturilor și creștrea mineritului din Groenlanda.
Raportul mai arată că o creștere a prezenței militare a Chinei în Arctica ar putea include trimiterea de submarine ca inhibitor împotriva unui potențial atac nuclear.
Pentagonul mai arată că statul chinez a făcut din modernizarea flotei sale militare o prioritate națională. China are deja 4 submarine nucleare dotate cu rachete balistice, alte șase submarine nucleare dotate cu rachete clasice și încă 50 de submarine de atac convenționale.
Documentul mai arată că până în 2020 China va avea între 65 și 70 de submarine.
Un raport din ianuarie al Defense Intelligence Agency (DIA – Agenția de informații a Pentagonului, n.r.) arăta că China ar avea nevoie de minim 5 submarine din clasa Jin pentru a putea avea un inhibitor efectiv în privința unui atac nuclear.
Submarinele din clasa Jin sunt submersibile cu propulsie nucleară dotate cu rachete balistice.
Experții americani cred că modernizarea și creșterea forței navale a Chinei este făcută special pentru a bloca acțiunile forțelor armate ale SUA.
Problema Taiwanului
Bugetul Pentagonului este în jur de 680 de miliarde de dolari anual, iar cel al Chinei de circa 175 de miliarde. Însă americanii cred că deja China a depășit 200 de miliarde de dolari anual dacă sunt puse la socoteală și cercetarea, dezvoltarea și cumpărarea de armament din alte țări, precum Rusia.
Mare parte din doctrina militară chineză se învârte în jurul Taiwanului, pe care China îl consideră parte integrantă a sa, dar care se autoguvernează.
Raportul prezintă și o serie de scenarii în cazul în care China ar folosi forța în Taiwan, inclusiv o campanie destinată să forțeze Taiwanul la ”reunificare”.
Analiza arată însă că este un risc minor o posibilă invazie a Taiwanului de către China deoarece ar invita practic o intervenție internațională. Ar exista însă posibilitatea unor atacuri limitate, punctuale, asupra bazelor militare, radarelor, rachetelor sau comunicațiilor pentru a neutraliza conducerea Taiwanului sau pentru a sparge unitatea poporului.
China a trimis deseori forțele sale militare să facă exerciții în jurul Taiwanului și a încercat să izoleze diplomatic insula prin convingerea statelor care recunosc Taiwanul să treacă de partea sa.
Armata taiwaneză este semnificativ mai mică decât cea chineză, iar diferența crește sensibil de la an la an, notează raportul.
