O treime din personalul medical în prima linie COVID-19 ar putea suferi de insomnie, spun cercetătorii
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Stresul, lipsurile materiale din spitale, schimburile interminabile și teroarea constantă face imposibil somnul liniștitor pentru mulți dintre cei care lucrează cu pacienții COVID-19.
Aproximativ o treime dintre cadrele medicale ar putea suferi de insomnie, potrivit unui studiu recent publicat de cercetători chinezi. Pe lângă insomnie, mulți prezintă și simptome de anxietate, depresie, și traumă induse de frică.
În mod tipic, insomnia cauzată de stres este tranzitorie și persistă doar câteva zile. Dar dacă pandemia COVID-19 continuă, insomnia tranzitorie ar putea să se dezvolte în insomnie cronică
Dr. Bin Zhang de la Universitatea Medicală de Sud din Guangzhou, China
Zhang și colegii săi au intervievat 1.563 de cadre medicale care au lucrat direct cu pacienții COVID-19 în stare critică. Cercetătorii au primit răspunsurile înapoi la chestionarele lor care măsoară calitatea somnului și alte aspecte de sănătate mintală prin rețeaua chinezească de socializare WeChat. Sondajul a fost făcut între 29 ianuarie și 3 februarie, când a fost vârful epidemiei în Wuhan, China.
<strong>Conform rezultatelor, 36,1% dintre respondenți au raportat simptome de insomnie, o statistică în concordanță cu cele experimentate de primii respondenți în timpul focarelor SARS 2002-2003. </strong><br>
Noul coronavirus, SARS-CoV-2, este înrudit cu virusul care a provocat focarul SARS și are multe caracteristici similare.
Printre cadrele medicale care au înregistrat un nivel ridicat de simptome de insomnie a existat, de asemenea, o incidență mult mai mare a simptomelor de depresie decât în grupul non-insomnie.
Incertitudinea şi depresia, asociate cu insomnia
Aproximativ 87,1% dintre participanții încadrați în grupa de simptome de insomnie au raportat simptome de depresie, comparativ cu doar 31% în grupul non-insomnie, în special în cazuri moderate (22,9% față de 2,8%) și severe (16,7% față de 1,8%). Diferențe similare între cele două grupuri au fost raportate pentru simptome de anxietate și traume induse de stres.
<strong>Simptomele de insomnie au fost corelate cu mai mulți factori comportamentali, psihologici și sociali. De exemplu, cei care aveau sentimente de incertitudine puternică aveau de 3,3 ori mai multe șanse să manifeste insomnie decât cei care nu.</strong><br>
Nivelul de educație a fost și el asociat cu frecvența nopților nedormite. Personalul medical cu o educație liceală sau mai mică a avut o incidență de 2,69 ori mai mare de simptome de insomnie decât cel cu diplomă de doctorat. Autorii studiului speculează că e posibil ca nivelul mai scăzut de educație să-i facă pe unii oameni mai predispuși la sentimente puternice de frică.
<strong>Ture de 12 ore fără pauză, lipsa echipamentelor de protecţie - factori de stres care agravează riscul de insomnie şi alte probleme de sănătate</strong><br>
Desigur, stresul joacă probabil și un rol major în aceste constatări. Lipsa de echipament individual de protecție, decesele pacienților și chiar ale colegilor, cât și riscul de a se infecta pe sine pot ridica hormoni de stres la cote foarte înalte.
<strong>Adesea, personalul medical trebuie să lucreze pe ture de 12 ore fără pauză, altfel riscă să se infecteze atunci când trebuie să-și scoată echipamentul personal de protecție.</strong><br>
Presiunea imensă zilnică pe umerii cadrelor medicale duce în mod natural la epuizare fizică și mentală, declanșând, așadar, insomnii din cauza stresului ridicat la mulți indivizi.
Această pandemie este, din multe privințe, abia la început. Este de așteptat ca medicii și personalul medical să trăiască în această nouă paradigmă doi ani de acum - poate și mai mult.
Este astfel imperios necesar ca să ne protejăm cadrele medicale și să ne asigurăm că acestea se pot odihni, altfel toată lumea va avea de suferit.
Ca să trecem cu bine peste această provocare imensă, trebuie să avem atitudinea unui maratonist, nu a unui alergător de sprint.
Autorii adaugă că există câteva strategii care pot ajuta la atenuarea unora dintre aceste efecte negative asupra sănătății mintale a personalului medical. Ei propun terapia cognitivă comportamentală pentru insomnie (CBTI), care include educația în igiena somnului (fără smartphone cu o oră înainte de culcare, fără știri etc.), terapia de relaxare, controlul stimulării, restricția de somn și terapia cognitivă.
Un studiu longitudinal pentru a urmări schimbările simptomelor de insomnie este necesar în rândul personalului medical, în special atunci când decesele în rândul personalului medical în timpul COVID-19 vor fi oficial anunțate și actualizate
Dr. Bin Zhang de la Universitatea Medicală de Sud din Guangzhou, China
LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu în fiecare zi mai multe articole în Libertatea, bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.
