Peștele care trăiește pe fundul mării, nu vede, merge înapoi și simte gustul cu picioarele: „Aceleași gene ca la limbile noastre”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cercetătorii au descoperit un pește rar, denumit „cocoș de mare cu armură”, care trăiește la 400 de metri adâncime și poate să se deplaseze înainte, înapoi și lateral. Observațiile s-au realizat cu ajutorul tehnologiilor avansate de scufundare subacvatică, notează portalul IFL Science.
Specialiștii de la Universitatea Sun Yat-sen, China, au studiat pești din subfamilia Peristediinae, care se remarcă prin corpul acoperit cu solzi groși, asemănători crustaceelor.
Peștii au câte trei raze speciale pe fiecare parte a corpului, ce provin din evoluția înotătoarelor și funcționează ca niște membre adaptate pentru mers.
Aceste structuri au o importanță vitală, fiind utilizate atât pentru deplasare, cât și ca organe senzoriale.
Cercetătorul Nicholas Bellono, de la Universitatea Harvard, a explicat că „este un pește care și-a dezvoltat picioare folosind aceleași gene care contribuie la formarea membrelor noastre, apoi și-a adaptat aceste picioare pentru detectarea prăzii, utilizând aceleași gene pe care limbile noastre le folosesc pentru a percepe gustul”.
Studierea comportamentului acestor pești a fost posibilă datorită progresului tehnologiei subacvatice.
„Aparatele moderne de explorare adâncă permit nu doar descoperirea de noi specii, ci adaugă o perspectivă funcțională în cercetarea acestora”, a afirmat dr. Han Tian, coordonatorul cercetării.
Un alt aspect fascinant observat în cadrul expediției este orientarea spațială a acestor pești. Deși posedă ochi mari, cercetările sugerează că pot fi complet orbi în întunericul adâncurilor.
De asemenea, peștii par insensibili la zgomotele produse de echipamentele subacvatice, ceea ce indică o dependență exclusivă de razele lor senzoriale pentru navigare și vânătoare.
Studierea acestor pești nu doar că aduce noi informații despre adaptările evolutive din mediul marin, dar ajută și la înțelegerea proceselor oceanice globale.
Larvele acestor pești rămân în suspensie în apă pentru o perioadă îndelungată înainte de a se stabiliza pe fundul mării, iar analiza traiectoriei lor ar putea contribui la cartografierea coridoarelor biogeografice dintre Oceanul Pacific și Oceanul Indian.
