Peter Gross: ”Social media nu sprijină democrația liberală. Criteriile Facebook nu sunt profesioniste” – Europa Liberă

Peter Gross s-a născut la Timișoara, dar viața profesională și-a desfășurat-o în special în Statele Unite, fiind jurnalist la Chicago. Ulterior, a devenit profesor de jurnalism la Universitatea din Tennessee.

În interviul acordat Sabinei Fati, Gross constată un declin al libertății presei în Europa de Est, inclusiv în România, unde chiar dacă presa nu este controlată direct de mediul politic, precum în Ungaria, rămâne aservită în multe cazuri intereselor patronilor.

„Sunt ziare, site-uri, sunt programe de televiziune sau de radio care sunt chiar foarte bune, și în România, și în alte părți ale regiunii. Dar cea mai mare parte din presa din Europa Centrală și de Est e controlată, într-un fel sau în altul (…) Ține de istoria regiunii, dar și de o anumită cultură, care a fost prezentă și înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, deci și înainte de era comunistă: este vorba despre o cultură care nu a fost legată de democrație și de valorile ei”, a spus Peter Gross.

Acesta a vorbit de ”o spirală regresivă a libertății de exprimare” în regiunea est-europeană care este legată și de parametrii culturali ai regiunii, în care clasa politică se democratizează într-un ritm mai lent decât societatea civilă.

”Priviți ce s-a întâmplat în România în ultimii doi ani, când societatea civilă a crescut cu mult mai mult decât înainte și s-a stabilizat cu o anumită forță: este vorba despre o maturizare a societății civice, o schimbare la nivel cultural. Faptul că elitele politice nu abandonează vechile obiceiuri arată, într-un anumit fel, cât de importantă este cultura politică, dar și valorile, atitudinile. Într-o societate cum este cea românească, democrația se schimbă, dar foarte încet, pentru că și cultura se schimbă foarte încet”, crede profesorul Gross.

Regresul provocat de Facebook

Acest lucru se reflectă direct asupra peisajului media din România în care proprietari de trusturi de presă impun un control dur al politicii editoriale, în timp ce presa online este una ”de opoziție”. Astfel, lipsesc în general publicațiile care evită o poziționare politică care să afecteze corectitudinea informațiilor furnizate publicului.

Odată ce o presă este în opoziție – un ziar sau program tv, sau radio, sau media digitală – odată ce se află în opoziție și asta e tot ce face, înseamnă că și ele fac politică. Într-o democrație, jurnalismul sau mass-media nu trebuie să facă politică. Într-o democrație liberală, media trebuie să servească audiențelor, iar acest lucru înseamnă că jurnalistul nu trebuie să fie părtinitor. Dar, dacă ești în opoziție, ești părtinitor, nu?

Peter Gross

El a precizat că acest tip de polarizare a afectat în ultimii 20 de ani și calitatea presei în Statele Unite. Pentru a combate efectele lipsei de obiectivitate, publicul ar trebui educat încă din școală în ceea ce privește ”media literacy” (competența mediatică).

”Deja din anii de școală, românii trebuie să învețe de ce e necesar să aibă o mass-media independentă și profesionistă. Și cu această înțelegere, măcar în teorie, oamenii ar cere presei ceva mai bun decât ceea ce le oferă în acest moment. Și pentru asta e nevoie de timp, la fel ca în cazul schimbărilor în cultură, vorbim despre mai multe generații”, a declarat Peter Gross

Calitatea presei este afectată nu doar de renunțarea la idealul obiectivității, ci și de noile medii de propagare a informației, anume rețelele de socializare.

„Facebook este o curea de transmisie. E o formă de transmitere a tot felul de lucruri. Pe ce criterii? Sunt criterii pe care le are Facebook, dar acestea nu sunt criterii profesioniste, iar acest lucru dăunează ideii că facem un jurnalism care ajută democrația liberală: care înseamnă să le dai oamenilor tot ce le trebuie pentru ca ei să ia deciziile cele mai bune, când votează, de pildă. Social media nu se ocupa cu sprijinirea democrației liberale”, consideră Peter Gross.

Un exemplu este modul în care propaganda rusă a știut să se folosească de social media pentru a-și extinde influența.

„Rușii sunt foarte bine organizați. Întotdeauna au fost, iar acum sunt cu mult mai buni decât au fost în era comunistă, în era sovietică: fac cu mult mai mult, au și media digitală la îndemână, care le sprijină scopurile mai mult decât media tradițională. Acest lucru înseamnă că ajung mai mulți oameni, cu mult mai repede la acele informații distorsionate: au un program, au strategie, au tactici, care îi ajută. Totuși, influența lor nu e chiar așa de mare. E adevărat că ne luptăm contra influenței lor, dar nu e chiar de speriat”, crede Gross.

Un secol pentru învățarea democrației

Jurnalismul are de suferit, în România, și din cauza corupției instituționale, ”cea mai mare boală în România”, boală care în cazul presei se reflectă și prin permeabilitatea la influența politică.

„Corupția se face în mai multe moduri. Unul este să pregătească toate instituțiile, prin reguli și legi, într-un fel în care corupția poate să fie reală, să fie practică. Dacă studiem legile și regulile românești care se aplică presei totul arată foarte lejer, este o pregătire pentru corupție”, a spus Peter Gross.

Acesta susține că ultimele decenii i-au confirmat că România are nevoie de o perioadă mult mai mare decât cei 20 de ani despre care Silviu Brucan vorbea în 1990 pentru ca românii să asimileze profund democrația.

„A făcut această profeție la începutul anilor 90. Eu m-am întâlnit cu el, cred că a fost la Costinești sau Mamaia, la o conferință în acea perioadă. Într-un sens, m-am certat cu el, fiindcă i-am spus: „Dle Brucan, ați spus 20 de ani! Fiecare s-a supărat pe dvs. și dvs. o să fiți supărat pe mine, pentru că eu o să spun că va dura vreo 60 sau 70 de ani până când vom vedea o schimbare în cultura română”. Și, într-adevăr, s-a supărat pe mine. Dar transformarea va dura mult mai mult”, a relatat Peter Gross, care a adăugat că nu exclude ca perioada necesară să se extindă chiar pe durata unui între secol.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro