Planul pentru transformarea Parcului Herăstrău din București: proiect de 10 milioane de euro și lucrări care vor dura 4 ani

Cum funcționează parteneriatul public-privat

Noul model de lucru aduce la aceeași masă autoritățile locale, peisagiștii, finanțatorii privați și comunitatea. Pentru demararea rapidă a etapelor de pregătire, Fundația Comunitară București a mobilizat deja un buget inițial de 900.000 de euro din mediul privat, potrivit News.ro.

Din această sumă, o primă tranșă de 90.000 de euro este alocată direct pentru studiile de specialitate, expertizele tehnice și inventarierea detaliată a patrimoniului arboricol.

Mecanismul adoptat permite ca etapele preliminare să înceapă fără a fi blocate de calendarul bugetar al administrației publice. Fundația contractează specialiștii pe baza unor caiete de sarcini convenite cu experții și autoritățile, însă dreptul de proprietate asupra documentațiilor tehnice și deciziile finale rămân în totalitate la Primăria Capitalei.

„Dacă am aştepta desfăşurarea procedurilor administrative pentru proiectarea peisagistică, dar şi pentru punerea în siguranţă a malului, nu am avea suficientă viteză. De aceea, nu pot sublinia suficient rolul Fundaţiei Comunitare Bucureşti. Rolul meu a fost să fiu deschis la colaborare şi, împreună, să creăm acest mecanism prin care să intrăm pe traiectorie, să punem lucrurile în mişcare şi să accelerăm intervenţiile. Consultarea publică şi studiile sunt esenţiale şi vor fi susţinute prin aceste fonduri private”, a afirmat Ciprian Ciucu, Primarul General al Municipiului Bucureşti.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 5

Protocolul de colaborare votat în Consiliul General reunește Primăria Capitalei, Administrația Domeniului Public București, Fundația Comunitară București și Asociația Peisagiștilor din România (AsoP) – Filiala București-Ilfov. Primarul General, Ciprian Ciucu, a explicat că această formulă oferă o viteză sporită intervențiilor necesare, evitând întârzierile birocratice specifice licitațiilor de proiectare.

Ce au transmis bucureștenii la consultarea publică

Proiectul are la bază un sondaj derulat în lunile mai și iunie, la care au participat 9.780 de utilizatori ai parcului. Rezultatele relevă o stare accentuată de nemulțumire față de situația actuală a infrastructurii.

Aproape 44% dintre participanți se declară nemulțumiți de starea spațiului verde, iar alți 43,7% consideră că parcările și aleile se află la un nivel abia acceptabil. Doar 12,5% dintre bucureștenii consultați s-au declarat mulțumiți.

Printre solicitările prioritare transmise de cetățeni se numără instalarea unor toalete publice permanente și curate, cerută de peste 85% dintre respondenți.

De asemenea, bucureștenii au indicat ca priorități un iluminat public mai eficient pe timpul nopții, reabilitarea aleilor degradate, punerea în funcțiune a cișmelelor de apă și refacerea mobilierului urban. Majoritatea celor chestionați își dorește păstrarea caracterului natural al zonei, fără exces de beton sau metal.

În privința mediului natural, aproape 79% dintre oameni cer o vegetație mai densă pentru umbră și filtrarea aerului, iar peste 71% solicită îmbunătățirea calității apei din Lacul Herăstrău.

Totodată, peste jumătate dintre cei consultați își doresc amenajarea unei piste speciale de alergare, facilități mai bune pentru sporturi nautice și o infrastructură separată pentru biciclete și trotinete.

Etapele lucrărilor și intervențiile din teren

Prima fază a proiectului care vizează parcul Herăstrău a început efectiv prin lucrările de consolidare a malurilor lacului. Echipele de intervenție au deschis șase puncte de lucru, acoperind zone critice dinspre Barajul Băneasa, Șoseaua Nordului, Ecluză, Fântâna Miorița, Piața Presei și Bulevardul Aviatorilor.

Până în prezent s-au executat 2,5 kilometri de drum tehnologic și s-au montat peste 1.200 de metri pătrați de palplanșe, șantierul fiind programat să funcționeze până în toamna anului viitor.

În paralel cu stabilizarea malurilor, specialiștii peisagiști vor inventaria și evalua aproximativ 1.600 de arbori aflați pe marginea lacului și vor elabora planul de amenajare a aleilor perimetrale.

Următoarea etapă vizează zona istorică a parcului, cuprinsă între Bulevardul Charles de Gaulle și spațiul din zona Berăriei H. Peisagiștii AsoP și experții Institutului Național al Patrimoniului vor stabili intervențiile necesare pentru modernizarea locurilor de joacă, a Teatrului de Vară și a Grădinii Japoneze, fără a modifica rețeaua istorică de alei. Planuri similare de management vor fi aplicate ulterior și pentru sectorul nordic al Parcului Herăstrău.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE