„Poate, într-o zi, Maia Sandu va deveni președinta României”, spune șeful de stat al unei țări europene. Reacția președintei Republicii Moldova

Comentariile au pornit de la procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană (UE) şi de la comparaţia cu modelul reunificării Germaniei în octombrie 1990. În acest sens, fostul preşedinte al Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, a sugerat că Republica Moldova ar putea avea „o soluţie de tip DDR”, referindu-se la unirea între Germania de Est și Germania de Vest, şi a întrebat de ce conducerea de la Chișinău nu ar putea urma acelaşi drum.

Maia Sandu a răspuns că obiectivul principal al Republicii Moldova rămâne aderarea la UE, dar nu a exclus scenariul reunificării României.

„Avem mai mult sprijin popular pentru integrarea în Uniunea Europeană. Acest lucru a fost demonstrat la referendum. Continuăm drumul european şi am livrat angajamentele asumate. Dar asta nu înseamnă că nu putem avea un sprijin mai mare pentru unificarea cu România dacă, la un moment dat, moldovenii vor vedea că UE nu se mişcă suficient de repede”, a spus președinta Republicii Moldova.

Maia Sandu a subliniat că autorităţile de la Chişinău vor continua să facă „tot posibilul pentru a păstra oamenii în siguranţă şi ţara parte a lumii libere”.

Great meeting with Prime Minister @KristenMichalPM in Tallinn. We discussed our bilateral partnership, Moldovas EU accession, and European security. Estonia is a steady ally on Moldovas European path. pic.twitter.com/JtEyucAz4d

— Maia Sandu (@sandumaiamd) May 16, 2026

Președintele Muntenegrului o vede pe Maia Sandu drept o „președintă grozavă”, inclusiv a României

Momentul care a atras însă atenţia sălii a venit după ce Jakov Milatović, preşedintele Muntenegrului, vorbitor în cadrul panelului de discuţii, a spus: „Poate, într-o zi, Maia va deveni preşedinta României”.

Maia Sandu a reacţionat imediat: „Nu este despre asta”.

Milatović a insistat, spunând că Maia Sandu „ar fi o preşedintă grozavă, indiferent de ţară”.

Momentul a continuat cu o nouă reacție din partea președintei Republicii Moldova, care a stârnit zâmbete în sală: „Vă mulțumesc foarte mult! Mi-ar plăcea să mă ocup puțin de grădinărit după ce termin cu toate acestea”.

Moderatoarea panelului de discuții a intervenit și ea cu o remarcă: „Poți face grădinărit și în România”.

Estonia transmite Europei să fie mai curajoasă

Conferința de la Tallinn s-a deschis sâmbătă cu două sesiuni, una dedicată Ucrainei și alta dedicată Republicii Moldova, urmând să continue cu alte două zile de dezbateri despre securitatea europeană, provocările regionale, cooperare pentru asigurarea păcii și prevenirea riscurilor.

Potrivit administrației prezidențiale de la Chișinăuu, discuțiile în cazul Republicii Moldova s-au concentrat pe securitatea regională, combaterea acțiunilor hibride ale Rusiei și susținerea parcursului european.

În discursul de deschidere, actualul președinte al Estoniei, Alar Karis, a vorbit despre curajul european, pornind de la motto-ul evenimentului: „Norocul îi favorizează pe cei curajoși”, observă Ziarul de Gardă.

„Poate că cel mai îndrăzneț și decisiv pas al Europei ar fi extinderea numărului de membri, ajutând Ucraina, Moldova, Muntenegru, Albania și alte țări candidate să devină membre cu drepturi depline ale Uniunii Europene”, a subliniat președintele Estoniei.

Ce cred românii despre Maia Sandu

Barometrul realizat recent de INSCOP Research arată că Maia Sandu este pe poziţia a doua în topul încrederii românilor în liderii internaționai, după președintele francez Emmanuel Macron, şi pe poziția a treia în cel al notorietăţii, după președintele american Donald Trump și Emmanuel Macron.

Maia Sandu are un capital de încredere de 28.6%, provenit în mare parte de la votanţii PNL şi USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare. În schimb, votanţii PSD şi AUR, persoanele între 30 şi 59 de ani, cei cu educaţie primară, locuitorii din urbanul mic şi din mediul rural şi angajaţii la stat au mai puţină încredere în Maia Sandu.

De asemenea, peste două treimi (68,8%) dintre români au o părere foarte bună sau oarecum bună despre activitatea Maiei Sandu în calitate de preşedintă a Republicii Moldova. Votanţii PSD, PNL şi USR, persoanele cu educaţie superioară şi locuitorii din urbanul mic au o părere bună despre activitatea Maiei Sandu într-un procent mai ridicat decât media. În schimb, o părere proastă despre activitatea preşedintei Republicii Moldova într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei: votanţii AUR și persoanele cu educaţie primară.

În cele din urmă, 57,5% dintre români cred că Maia Sandu contribuie în foarte mare măsură sau în destul de mare măsură la apropierea României din Republica Moldova

Sunt de părere că Maia Sandu contribuie în mare măsură la apropierea dintre România şi Republica Moldova într-un procent mai ridicat decât media: votanţii PSD, PNL şi USR, persoanele între 30 şi 44 de ani, cei cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare. De cealaltă parte se află votanţii AUR, persoanele între 45 şi 59 de ani şi cei cu educaţie primară.

O percepție influențată de declarațiile liderilor politici

„Datele indică faptul că Maia Sandu are în România o imagine publică pozitivă, construită în principal pe asocierea sa cu direcţia pro-europeană şi cu apropierea de Bucureşti. Percepţia foarte clară că Maia Sandu este apropiată de România şi nu de Rusia arată că imaginea preşedintei Republicii Moldova devine, în ochii unei majorităţi solide a românilor, sinonimă cu ideea de desprindere de influenţa rusă şi de ancorare definitivă în spaţiul european şi occidental.

Diferenţele dintre electoratele politice şi categoriile sociale arată însă că percepţia asupra Maiei Sandu este, parţial, şi un indicator al polarizării interne din România. Segmentele mai pro-europene şi urbane o susţin covârşitor, în timp ce electoratul AUR este semnificativ mai rezervat pe fondul naraţiunilor ostile promovate de liderii formaţiunii. Astfel, evaluarea Maiei Sandu funcţionează ca un turnesol al modului în care diverse segmente din societatea românească se raportează la Occident, Rusia şi direcţia strategică a regiunii”, comentează directorul INSCOP Research, Remus Ştefureac.

Datele cercetării „Percepţia românilor cu privire la Republica Moldova” au fost culese în perioada 14-21 aprilie 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, aleator, fiind de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±3%, la un grad de încredere de 95%.

Un nou impuls pentru reunificarea României

De la începutul acestui an, Maia Sandu a făcut mai multe declarații pe tema reunificării României. Într-un interviu acordat recent pentru ziarul francez Le Monde, președinte Republicii Moldova a apreciat că aderarea la UE nu mai este doar un obiectiv politic, ci o necesitate pentru viitor, „o strategie de supraviețuire ca stat democratic”. Ea nu a exclus ideea reunificării cu România, care ar permite accelerarea procesului de aderare.

Apoi, într-un discurs rostit în Parlamentul Letoniei, Maia Sandu a făcut o paralelă între istoria țării baltice și a spațiului românesc, denunțând Pactul Ribbentrop–Molotov. Acest protocol secret semnat între Germania nazistă și Uniunea Sovietică a trasat „linii prin mijlocul unor naţiuni, prin familii, prin vieţi care nu au avut niciun cuvânt de spus”, consecinţa fiind că „ceea ce este astăzi Republica Moldova a fost rupt din România”.

Opinia lui Nicușor Dan

Întrebat despre afirmaţiile Maiei Sandu privind reunificarea țării, președintele Nicușor Dan a spus că România este pregătită în orice moment în care cetăţenii din Republica Moldova o vor dori şi, dacă va exista majoritate pe acest proiect, noi suntem gata.

„Din partea României, cred că nu s-a schimbat nimic faţă de votul în unanimitate al Parlamentului din 2018, care a spus că România este pregătită în orice moment în care cetăţenii din Republica Moldova o vor dori”, a declarat şeful statului.

„Acum, depinde de aspiraţiile, dorinţele democratice ale cetăţenilor Republicii Moldova, pe care evident că le respectăm. Dacă va exista majoritate pentru acest proiect, noi suntem gata”, a dat asigurări Nicușor Dan.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE