Decizia Înaltei Curți care aruncă în aer dosarele de corupție: polițiștii DGA au voie să lucreze doar la cazuri cu inculpați din Ministerul de Interne. Se repetă situația excluderii SRI din anchete
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Polițiștii judiciari din cadrul Direcției Generale Anticorupție (DGA) au dreptul să facă acte de urmărire penală doar în dosare în care sunt inculpați polițiști, jandarmi sau pompieri, nu și altă categorie de funcționari publici, arată o decizie pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) pe 16 iunie 2025.
Cuprins:
- Sunt vizate inclusiv cazuri trimise în judecată
- Ce este Direcția Generală Anticorupție
- Lipsa de competență atrage nulitatea absolută
- Ce se întâmplă cu anchetele în care DGA a lucrat fără să fie competentă
- Ce se întâmplă cu dosarele aflate deja în instanță
- Procurorii nu știu ce probe vor rămâne valabile
- Haos provocat de o situație atipică
- Ce se întâmplă cu interceptările
- Situația dosarelor finalizate
Sunt vizate inclusiv cazuri trimise în judecată
ÎCCJ a admis practic, prin sentința din 16 iunie 2025, un recurs în interesul legii formulat de colegiul de conducere al Curții de Apel Alba Iulia.
Decizia se traduce prin faptul că orice intervenție a unui ofițer DGA într-o cauză în care inculpat nu este un angajat al Ministerului de Interne va fi anulată, iar cercetarea cel mai probabil reluată de la zero.
Vor fi afectate anchetele în care un polițist DGA a audiat, de exemplu, un profesor, un medic sau un primar acuzat de luare de mită. Sunt vizate de decizia ÎCCJ nu doar dosarele care se află în faza de urmărire penală, la parchete, ci și cauzele care au fost trimise în judecată, dar nu au primit încă o sentință definitivă.
Prin decizia ÎCCJ din 16 iunie 2025 se repetă situația din 2016, când Curtea Constituțională a României (CCR) a decis că Serviciul Român de Informații (SRI) nu mai poate face interceptări în dosarele aflate pe rol.
Atunci s-a produs un haos în instanțele românești. Zeci de dosare de mare corupție care se bazau pe probele obținute de procurori cu ajutorul SRI „au picat” în instanță, iar inculpații au scăpat nepedepsiți.
Ce este Direcția Generală Anticorupție
DNA și DGA sunt două structuri complet diferite. DNA este o unitate de parchet în subordinea Ministerului Public, iar DGA este o direcție aflată în subordinea Ministerului de Interne.
Direcția Generală Anticorupție (DGA) a fost înființată în urmă cu 12 ani având, potrivit legii, sarcina de a stârpi corupția din Ministerul de Interne.
Conform regulamentului de funcționare, Direcţia Generală Anticorupţie are atribuții clar specificate:
- desfăşoară activităţi specializate de prevenire a faptelor de corupţie în rândul personalului MAI;
- organizează şi desfăşoară campanii/acţiuni de prevenire a corupţiei pentru conştientizarea consecinţelor implicării în fapte de corupţie;
- efectuează investigaţiile necesare pentru descoperirea şi combaterea faptelor de corupţie săvârşite de personalul MAI;
- desfăşoară activităţi de cercetare penală, în baza ordonanţei de delegare emise de procuror, în conformitate cu prevederile legale;
- efectuează, în condiţiile legii şi ale normelor interne, testarea integrităţii profesionale a personalului MAI;
- desfășoară activităţi de suport tehnico-operativ în vederea punerii în executare a măsurilor de supraveghere tehnică, constând în supraveghere video, audio, prin fotografiere şi/sau de localizare sau urmărire prin mijloace tehnice, dispuse prin mandat de supraveghere tehnică/ordonanță;
- primeşte şi soluţionează reclamaţiile/petiţiile cetăţenilor referitoare la faptele de corupţie în care este implicat personalul MAI;
- elaborează studii, analize şi prognoze referitoare la evoluţia faptelor de corupţie la nivelul MAI şi înaintează conducerii MAI, periodic sau la solicitare, propuneri de soluţionare a problemelor identificate;
- desfăşoară activităţi specifice de afaceri europene şi cooperare internaţională în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei, organizează, participă sau asigură reprezentarea direcţiei generale la evenimente naţionale şi internaţionale din domeniul specific de activitate, în conformitate cu interesele MAI şi potrivit procedurilor legale în vigoare.
Lipsa de competență atrage nulitatea absolută
Ofițerii care lucrează în cadrul DGA au fost cooptați de procurori din toate structurile de parchete, în baza unor protocoale de colaborare, pentru a lucra în dosare de corupție în care suspecții nu erau doar polițiști, ci și alte categorii de funcționari publici, chiar dacă legislația nu s-a modificat.
Lipsa de competență a polițiștilor anticorupție implicați în dosare în care inculpați nu erau „de-ai lor” a fost invocată adesea de avocați, care au cerut, în mod repetat, anularea probatoriului obținut cu ajutorul ofițerilor DGA, despre care au afirmat că nu au competența materială să audieze un medic sau un profesor.
„Toate actele de urmărire penală efectuate de un organ necompetent sunt nule absolut. Dacă actele de urmărire penală au fost făcute prin delegare de ofițeri din cadrul DGA, fără ca în speță să fie vorba despre personal din competența specifică a acestei direcții, sunt nule. Într-o situație concretă, când un procuror a delegat un ofițer DGA pentru a audia martori, nu un ofițer de poliție judiciară din DNA, fără ca dosarul să vizeze un polițist, un jandarm, un pompier, se poate invoca nulitatea absolută a acestor mijloace de probă.
Dosarul trebuie refăcut total. Reprocedat la audierea conform procedurii penale de către un ofițer de poliție judiciară din DNA. Prezența ofițerului DGA, fără a avea competență funcțională în dosar duce la nulitatea actului. Inclusiv ordonanța procurorului care a delegat un ofițer DGA să efectueze acte de urmărire penală este nulă, pentru că ea deleagă o competență în sarcina unei persoane, unei entități necompetente. Acest lucru a fost invocat de foarte mulți colegi de-ai mei, chiar de către mine personal.
Acum s-a ajuns la o normalizare pentru că există echipe specializate în cadrul unor structuri ale statului român care trebuie să respecte un anumit tip de competență. În mod evident, această decizie care revoluționează piața de procedură penală românească nu face decât să aducă la efect anularea absolută a celor mijloace de probă cu consecința refacerii lor sau a neconsiderării lor într-o soluție finală”, a declarat, pentru Libertatea, avocatul Alexandru Chiciu.
Ce se întâmplă cu anchetele în care DGA a lucrat fără să fie competentă
În lipsa unei motivări a Înaltei Curții de Casație și Justiție, nu este clar la acest moment cât de tare vor fi afectate dosarele aflate în discuție. Juriștii consultați de Libertatea au avansat cel puțin trei situații în care s-ar putea regăsi anchetele făcute de către parchetele care au apelat la polițiștii DGA atunci când nu cercetau personal din MAI.
Dacă dosarul se află încă în faza de urmărire penală, adică la parchet, procurorul ar trebui să anuleze toate actele procedurale în care au fost implicați ofițerii DGA și să reaudieze martorii și celelalte părți implicate, suspecți și inculpați. Singurul inconvenient ar fi timpul și refacerea lucrărilor din dosar sub presiunea intervenției prescripției penale. Martorii și inculpații trebuie citați din nou la parchet pentru reaudiere. Practic durata, care oricum este mare în faza de urmărire penală, se va dubla.
„La acest moment este o chestiune pur speculativă. Așteptăm motivarea instanței. Dacă se merge în mod tradițional, este situația clasică când se face un alt dosar de către un organ competent. Este destul de speculativ și vor fi situații particulare pentru fiecare cauză în parte. De exemplu, dacă audiază polițistul DGA, dar este în birou și procurorul... Este o chestiune foarte tehnică, trebuie văzut dacă se poate tăia doar întrebarea pusă de polițist, sau rămâne valabilă, având în vedere că întrebarea este pusă în prezența procurorului. Dacă procurorul semnează că s-a audiat în prezența lui și mai pune și el întrebări, acolo nu cred că va fi o problemă”, este de părere Sergiu Bogdan, profesor universitar doctor la Facultatea de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Ce se întâmplă cu dosarele aflate deja în instanță
Situația se poate complica în cazul dosarelor cu probleme care au ajuns deja în instanță. În acest caz, judecătorul va constata nulitatea absolută a mijloacelor de probă și va întreba parchetul dacă va menține trimiterea dosarului în judecată. În cazul în care procurorul cere dosarul înapoi, ancheta va fi reluată de la zero, în competență proprie, fără participarea ofițerilor DGA. Ulterior vor retrimite dosarul în judecată.
Cea de-a doua variantă este ca procurorul să-și asume riscul înlăturării probelor viciate, să mențină dosarul în instanță, și să solicite judecătorilor să audieze martorii fără să țină cont de primele declarații.
Juriștii consultați de Libertatea au precizat că această a doua variantă este într-adevăr riscantă, se pot pierde detalii esențiale din probatoriul inițial, dar este uzuală și se practică în cazul în care rechizitoriul se bazează și pe alte probe concludente obținute în „regie proprie” de procuror, fără implicarea altor structuri.
Procurorii nu știu ce probe vor rămâne valabile
Pe de altă parte, procurorii direct afectați se declară surprinși de decizia Curții Supreme, atâta vreme cât nu cu mult timp în urmă exact aceeași instanță a admis că ofițerii DGA pot avea competențe generale și pot lucra în dosare în care inculpații nu sunt neapărat angajați din Ministerul de Interne. Magistrații așteaptă motivarea instanței și elemente care îi vor ghida pentru a putea face o evaluare a dosarelor în care s-a lucrat cu polițiști DGA.
„Teoretic ea (n.r. - decizia ÎCCJ ) nu produce efecte în acest moment, doar de la publicarea în Monitorul Oficial. E posibil să ne afecteze. Sunt multe dosare în care au lucrat polițiștii DGA. Ei aveau competență generală și erau folosiți în multe cauze, nu doar în dosare care aveau suspecți sau inculpați polițiști, pompieri și jandarmi. De mult se pune problema legată de competența DGA-ului.
În 2021 chiar Înalta Curte explicase că nu este relevantă competența polițistului, ci relevanță are competența procurorului. Acum se pare că optica este total diferită, practica la Înalta Curte s-a schimbat la un interval mic de timp, patru ani, în condițiile în care legea nu a suferit nicio modificare, nici Codul de Procedură Penală și nici legea funcționării DGA-ului. Trebuie să facem o analiză a dosarelor, în ce măsură sunt probleme în aceste dosare. În multe cauze procurorii audiau în prezența personalului DGA. Cumva se acoperă orice nulitate din perspectiva ofițerului DGA din moment ce procurorul a participat la audieri”, a explicat pentru Libertatea un procuror-șef al unui parchet județean.
Haos provocat de o situație atipică
Acesta susține că, într-o primă fază, se va crea haos atât la nivel de parchet, cât și în instanțe până se va crea o practică judiciară, exact cum s-a întâmplat în cazul dosarelor DNA din care au fost eliminate probele obținute cu ajutorul SRI.
„Trebuie să se creeze puțină practică. În primă fază probabil va fi neunitară practica. Teoretic orice hotărâre de genul acesta produce consecințe pe viitor, în unele situații, deși se spune că aceste consecințe sunt pe viitor, ele cumva se răsfrâng și asupra actelor întocmite anterior. E o situație mai atipică. Așteptăm să vedem motivarea. Probabil va conține elemente care ne vor ghida. În cazul dosarelor DNA din care s-au exclus probele SRI, a fost un proces foarte complicat care a durat câțiva ani până ce s-a cristalizat practica și abia în anul al patrulea, al cincilea toate interceptările care au fost făcute cu SRI au picat. O perioadă s-a apreciat că SRI-ul oferea doar un suport administrativ și a fost o mare tevatură atunci. Multe dosare chiar au rămas în picioare. Repet, așteptăm motivarea, probabil o să interpretăm”, a precizat magistratul.
Ce se întâmplă cu interceptările
Procurorul consideră că, cel mai probabil, interceptările audio-video, considerate „regina probatoriului” în dosarele de corupție, nu vor fi anulate după decizia ÎCCJ din 16 iunie, atâta vreme cât autorizările au fost obținute în condiții de legalitate.
„Excludem asta, interceptările sunt făcute în baza unor mandate emise de judecător la solicitarea procurorului și sunt puse în aplicare de structuri specializate care nu au legătură cu DGA. DGA, în situația aceasta, doar ascultă și întocmește procese-verbale, care oricând pot fi refăcute. Deci astfel de probe, autorizările, au fost obținute în condiții de legalitate și respectivele interceptări pot fi transcrise de orice organ de urmărire penală. Mai puțin probabil că decizia ÎCCJ va afecta interceptările. Facem speculații. Sunt chestiuni care ne surprind și pe noi și care nu știm, în acest moment, cum vor evolua”, a concluzionat magistratul.
Situația dosarelor finalizate
Dosarele finalizate cu sentință penală nu vor putea fi afectate de decizia ÎCCJ pentru că se bucură de autoritatea de lucru judecat. Acest principiu juridic împiedică rejudecarea unei cauze care a fost deja soluționată printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Aceasta înseamnă că, odată ce o hotărâre judecătorească a devenit definitivă (nu mai poate fi atacată cu apel sau recurs), părțile nu pot introduce o nouă acțiune cu același obiect și aceeași cauză împotriva aceleiași părți.
Fotografii: mai-dga.ro
parpalache 19.06.2025, 13:33
CCR!CCR?Știe cineva de ce ar fi necesara aceasta instituție-atâta timp cât Parlamentul are și comisii juridice plus angajați avocați?!
MarinPreda 19.06.2025, 13:50
Eu i teleg ca legea explica clar care sunt atribuțiile. De ce dga ar ieși din sfera acestor atribuții? Nu cumva este si asta o incalcare a legii?