Povestea celor 24 de brățări din aur furate de la Sarmizegetusa Regia. Cum au ajuns mafioți sârbi, un infractor din Cluj și un fost polițist să vândă podoabele dacice 

Cele trei obiecte de patrimoniu dispărute din expoziția organizată la muzeul olandez fac parte dintr-o serie de 13 brățări spiralate din aur salvate de autorități judiciare din România în perioada 2007 – 2015.

Braconajul arheologic, activitatea interlopilor hunedoreni

Anchetele derulate au dezvăluit existența a încă 11 astfel de brățări din aur, care, însă nu au putut fi recuperate până în prezent.

Activitățile de braconaj arheologic au început în primii ani de după Revoluția din decembrie 1989. 

Lumea interlopă a județului Hunedoara, unde se aflau cele mai mari situri arheologice dacice, s-a diversificat foarte mult prin apariția și structurarea unor grupări infracționale ce vizau exploatarea în mod organizat a bunurilor de patrimoniu național. 

Braconierii au făcut rost de detectoare performante, mașini de teren, au racolat muncitori zilieri plătiți pentru servicii de călăuzire spre siturile arheologice clasate și i-au folosit pentru săpături în zonele indicate prin detecții. Au beneficiat din plin de lipsa legislației specifice, dar și de complicitatea reprezentanților autorităților locale, care au văzut o oportunitate rapidă de îmbogățire. 

Recomandări

Motivarea BEC pentru anularea candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale

„Cetatea crimei” din Transilvania

Municipiul Deva era cunoscut drept „Cetatea crimei” și a devenit rapid „placa turnantă” a comerțului ilegal cu bunuri de patrimoniu cu o valoare inestimabilă. Prima lovitură importantă a fost dată în anul 1996, când a fost descoperit un tezaur care cuprindea sute de monede koson din aur.

Ulterior, în urma intensificării activităților de detecție și săpături au fost descoperite, în perioada 1999 – 2001, un număr de 24 de brățări dacice spiralate din aur, care au fost traficate pe piața neagră a antichităților la nivel internațional. Majoritatea au fost scoase din țară în rezervoarele mașinilor.

„Brățările au fost realizate de meșterii din vremea dacilor într-o manieră rar întâlnită, de ștanțare și batere la rece. Spira de aur era obținută dintr-un lingou, martelat centimetru cu centimetru, până era transformat într-un fir lung de peste doi metri, cu o grosime relativ egală. Spiralele erau apoi rulate pe un tambur de lemn și erau decorate cu ajutorul unor dăltițe.

Au fost confecționate din aur nativ, aluvionar, dar mai au în compoziție argint și cupru. Aveau atât valoare profană, cât și valoare rituală, fiind ofrande aduse unor zeități”, susținea Barbara Deppert Lippitz (1939 – 2023), cercetător în domeniile arheologiei și artei clasice romane și dintre cei mai importanți experți în artefacte antice produse din metale prețioase. 

Recomandări

BEC a invalidat candidatura lui Călin Georgescu la președinția României. Ce urmează?

Aceasta a confirmat pentru prima dată autenticitatea brățărilor din aur și le-a considerat ca fiind unele dintre cele mai mari descoperiri ale secolului, la nivel planetar.

200 de kilograme de obiecte din aur, furate de braconieri

La mijlocul anilor 2000, activitatea braconierilor de comori dacice a intrat în „atenția” autorităților. O echipă de procurori și polițiști constituită la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a reușit într-un interval de 5 ani, în perioada 2007-2011, să readucă în țară 13 brățări dacice, cu greutatea între 682 de grame și 1.196 de grame, respectiv un total de 12.633 de grame (12,33 de kilograme). 

Echipa era coordonată de Augustin Lazăr, fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia și fost procuror general al României (2016 – 2019). Acesta a estimat la 200 de kilograme de aur cantitatea de obiecte de patrimoniu din aur exploatată ilegal și vândută pe piața neagră, începând cu anul 1995.

Recomandări

Firul care îl leagă pe Călin Georgescu de gruparea antistatală „Vlad Țepeș”. Rolul Dorinei Mihai și al putinistului Mihai Lauruc

Autoritățile judiciare din România au organizat un număr de 15 operațiuni de recuperare a unor tezaure arheologice. Pe lângă cele 13 brățări, anchetatorii români au reușit să readucă în țară 1.027 de monede koson din aur (circa 8,62 de kilograme), 37 monede din aur de tip Lysimachos emise la Tomis și Kallatis, 213 monede koson din argint, două scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale și 12.000 de alte monede de argint și bronz.

Primele patru brățări dacice au fost răscumpărate cu suma de 980.000 de lei (380.000 de dolari) de la un colecționar american. Ele au fost aduse în țară în ianuarie 2007. În aceeași luna, cea de-a cincea brățară a fost predată statului român de autorități din Franța.

Această aparținea unui cetățean german și fusese expusă la Expoziția Bienală a Anticarilor, organizată de Grand Palais din Paris și era scoasă la vânzare pentru 90.000 de euro. O altă brățară geto-dacică din aur a fost recuperată în iunie 2007, de la un cetățean din Hunedoara.

Alte două brățări dacice au fost aduse în țară în luna august 2007, din Elveția, și apoi încă una din SUA. Pentru acestea s-au plătit 140.000 de euro, respectiv 60.000 de dolari. A 10-a și a 11-a brățară dacică, recuperate de autoritățile române de la un cetățean german, au fost aduse în decembrie 2008, în schimbul sumei de 131.000 de euro. Cea de-a 12-a brățară dacică, descoperită la un cetățean din SUA, a fost răscumpărată cu 70.000 de euro. 

Ultima brățară, în greutate de 934 de grame de aur, a ajuns în România în 2011, din Germania, alături de perechea de scuturi din fier și 229 de monede antice din aur și argint.

„Cartelul sârb” și comorile din Munții Orăștiei

În același timp cu activitățile de recuperarea a bunurilor de patrimoniu, procurorii au documentat activitatea infracțională a unor grupări care cuprindeau 34 de persoane, care au comis infracțiuni la regimul de protecție a Patrimoniului Cultural Național în perioada 1998 – 2014. 

Doi dintre pionii principali au fost interlopul sârb Ilic Ljubisa, zis Johnny Americanu, alături de Dusan Djuric, un cetățean austriac de origine sârbă, cu domiciliul în Viena. Cei doi erau colectori regionali de antichități din zona Europei de Sud-Est și făceau parte dintr-o rețea internațională de trafic ilegal cu bunuri culturale. Rețeaua își avea centrul la Zürich, în Elveția și cuprindea mai multe grupări de intermediari originari din spațiul ex-iugoslav, fiind cunoscută pe piață neagră a antichităților cu apelativul de „Cartelul sârb”. 

La începutul anilor 2000, membrii „Cartelului sârb” frecventau zonele cu situri arheologice din România, din Munții Orăștiei, iar după fiecare descoperire a braconierilor, aceștia contactau intermediarii din România, deplasându-se în Deva, Reșița, Timișoara sau Arad. 

Potrivit anchetatorilor români, colectorii sârbi achiziționau piesele cu sumele de bani avansate de dealeri importanți din Elveția și Austria. Astfel, în perioada 2000-2002, Ilic Ljubisa i-a contactat pe căutătorii de comori prin intermediari, de la care a cumpărat trei perechi de brățări spiralice pe care le-a scos ilegal din țară, transportându-le la Belgrad. 

Două perechi le-a vândut unui colecționar cu galerie de antichități în New York, pe care l-a asigurat că bunurile erau proprietatea sa, cu 265.000 de dolari SUA. În anul 2004, Ilic Ljubisa l-a contactat, la Zürich, pe un colecționar elvețian căruia i-a vândut a treia pereche de brățări dacice. Cele șase brățări aveau o greutate totală de 6,7 kilograme de aur. 

Un singur condamnat, cu suspendare

În 2008, un număr de zece cetățeni români și străini au fost trimiși în judecată de procurorii din Alba Iulia, fiind acuzați că au sustras din situl Sarmizegetusa Regia mai multe tezaure arheologice pe care le-au valorificat pe piața neagră a antichităților. 

Pe fond, Judecătoria Deva a decis condamnarea a nouă dintre inculpați la pedepse cuprinse între doi și șase ani de închisoare și la plata unor despăgubiri în valoare de aproape 1,4 milioane de euro, un al zecelea fiind achitat. Sârbul Ilic Ljubisa a fost condamnat la cinci ani de închisoare și interdicția de a intră într-un sit arheologic din România pentru cinci ani. 

La Curtea de Apel Alba Iulia, în 2018, s-a constatat prescrierea faptelor. Doar unul dintre inculpați a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare. Sub aspectul laturii civile, instanța a admis doar în parte acțiunea exercitată de statul român, prin Ministerul Culturii. Ilic Ljubisa a fost obligat să plătească suma de 283.749 de euro, reprezentând cheltuieli realizate cu repatrierea şi expertizarea celor șase brăţări dacice traficate de el. Banii nu au fost însă recuperați niciodată.

Dealerul de la Cluj vindea o brățară pe e-Bay

Un al doilea personaj implicat în scoaterea și vânzarea ilegală a brățărilor, concomitent cu „cartelul sârb”, a fost Horia Camil Radu, din Cluj-Napoca. Cunoscut în branșă drept „dealerul de la Cluj”, acesta se deplasa frecvent în străinătate pentru a contacta dealerii de antichităţi de pe piaţa neagră internaţională, unde valorifica artefactele din stocul impresionant colectat din Munţii Orăştiei.

Horia Camil Radu a vândut brăţara de 680 de grame firmei „Ward & Company, Works of Art”, din New York, cu preţul de 40.000 de dolari. A doua brăţară, de 760 de grame a fost transmisă aceleiaşi firme pentru a o vinde în regim de consignaţie cu preţul de 45.000 d dolari. Pentru că nu s-a reuşit vânzarea ei, brăţara i-a fost restituită acestuia la data de 21 februarie 2005. 

Ulterior, Camil a scos această brăţară la licitaţie pe e-Bay, vânzând-o firmei „Ariadne Galleries” din New York, pentru preţul de 30.000 de dolari. Cele două artefacte au fost răscumpărate de statul român şi aduse în ţară, în anul 2007.

Acesta a mai fost acuzat că a primit în mod repetat şi a ajutat la valorificarea și a altor bunuri arheologice: 200 de monede din aur de tip Lysimachos şi 500 de monede de argint tetradrahme, 25 de denari de argint, o brăţară tracică din argint (26,84 de grame), 58 de denari imperiali, 99 de denari republicani din argint, 43 de denari romani din argint în oală de lut în valoare totală de 16.300 de euro, primite de la o echipă de braconaj, plus 105 piese arheologice reprezentând diverse tipuri de arme şi unelte dacice din fier, bronz şi plumb. 

De asemenea, un număr de 4.000 de piese arheologice (monede, vase, arme etc.) au fost predate de acesta la Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei Cluj-Napoca. Horia Camil Radu a fost condamnat în 2020 la 4 ani de închisoare cu suspendare. Pentru traficarea brățărilor dacice a fost achitat, faptele fiind prescrise.

„Creierul” rețelelor de traficanți de comori

„Creierul” rețelelor de traficanţi de comori antice a fost considerat Iulian Ceia, fost polițist și sportiv de performanță. A fost trimis în judecată în 2005, alături de alţi 12 inculpaţi. 

Gruparea condusă de acesta era formată din foşti sportivi, având ca obiect de activitate, în principal, traficul cu bunuri arheologice, precum şi executarea de recuperări prin violenţă şi ameninţări la adresa victimelor, şantaj prin stabilirea şi perceperea de „amenzi” unor persoane care le-au lezat interesele ilegale.

„Prin conexiunile deţinute în viaţa publică, liderul grupării a întreprins demersuri la Ministerul Culturii şi Cultelor pentru a se încredinţa «protecţia» rezervaţiei arheologice din Munţii Orăştiei unei firme de pază pe care urma să o înfiinţeze, vizând astfel atingerea a două obiective: asigurarea exclusivităţii în «protejarea» (în realitate exploatarea) siturilor arheologice, precum şi «accesarea» unor fonduri comunitare pe acest motiv”, susțineau procurorii. 

Legătura directă a lui Ceia la vârful statului era revoluționarul Dan Iosif, fost consilier al lui Ion Iliescu, decedat în 2007. Nici Iulian Ceia nu a fost condamnat pentru furtul de bunuri de patrimoniu. A primit 2 ani de închisoare cu executare, în 2014, pentru infracțiunea de lipsire de libertate. Acesta s-a ascuns până în 2017, când a fost depistat în trafic de polițiști rutieri. Ceia a fost eliberat condiționat din închisoare în anul 2018.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 2

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro