Povestea lui Muttley Caramelo, cățelușul abandonat care și-a ales familia adoptivă la un târg organizat de ASPA
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Într-un oraș aglomerat precum Bucureștiul, problema câinilor fără stăpân rămâne una sensibilă, iar ASPA, Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor, este instituția care se ocupă de gestionarea acestei situații. Funcționează ca serviciu public local în subordinea Primăriei Municipiului București și are ca scop principal preluarea câinilor de pe domeniul public, oferindu-le totodată protecție și îngrijire în adăposturi special amenajate.
Cuprins:
ASPA nu eutanasiază câini
Adăposturile ASPA din Bragadiru și Mihăilești găzduiesc în prezent peste 3000 de câini. Aceștia sunt adunați de pe străzi, apoi primesc din partea echipei îngrijire medicală, atenție și pregătire pentru adopție. Misiunea nu este ușoară, dar este susținută de o convingere fermă, ci anume că viața fiecărui câine contează.
„Noi promovăm foarte mult adopția acestor animale, pentru că la ASPA nu se mai eutanasiază”, spune Ioana Popescu, inspector de specialitate ASPA. Deși legea permite eutanasierea câinilor neadoptați după 14 zile, din 2017, ASPA a decis să nu mai recurgă la această măsură, atât timp cât există fonduri și spațiu suficient pentru a le oferi adăpost.
Această decizie presupune un efort constant de echilibrare a numărului de animale din adăposturi. „Controlăm de ani buni intrările și ieșirile astfel încât să nu mai fie necesară eutanasierea”, spune Ioana Popescu.
Cum se desfășoară procesul de adopție la ASPA
Procesul de adopție a câinilor din adăposturile ASPA este gândit astfel încât să ofere cât mai multe opțiuni persoanelor interesate, dar și pentru a se asigura că animalele ajung în grija unor oameni responsabili.
Una dintre cele mai întâlnite forme de promovare a adopției sunt târgurile organizate o dată la două săptămâni. În sezonul rece, ele sunt găzduite în spații interioare, însă odată cu venirea primăverii, ele se desfășoară în diferite parcuri din București. O altă variantă este vizitarea directă a celor două adăposturi din Bragadiru și Mihăilești, unde cei interesați pot interacționa cu câinii și pot discuta cu personalul despre preferințele lor. „Doritorii ne pot contacta colegii pentru a le spune ce dorințe au. Unii vor pui, alții vor adulți, câini de talie mică sau mare”, afirmă Nora Nagy, inspector de specialitate ASPA.
Adopțiile pot fi inițiate și online pe site-ul ASPA (https://aspa.ro/), întrucât există un catalog actualizat al câinilor din adăpost, însoțit de fotografii, detalii despre vârstă, talie și alte informații relevante. „Avem peste 3.000 de câini și este puțin complicat să-i avem pe toți publicați, dar o bună parte sunt acolo, cu poze și câteva caracteristici utile”, precizează Nora Nagy. În plus, persoanele dornice de adopție pot lua legătura cu reprezentanți și pe rețelele de socializare, Instagram și Facebook. „Au fost cazuri în care oamenii nu au găsit niciun câine în catalog, dar ne spuneau cum și-ar dori să fie câinele, iar colegii noștri din adăposturi le-au făcut propuneri.”
Pentru finalizarea procesului de adopție este necesară prezentarea unor documente de bază: copie a actului de identitate, dovada unui venit lunar stabil și o copie după prima pagină a contractului locuinței. Acestea sunt menite să asigure că viitorul proprietar are un spațiu adecvat și resurse pentru a îngriji câinele.
Mai mult decât atât, fiecare persoană care dorește să adopte este invitată să răspundă unui scurt interviu. Scopul acestuia este de a evalua gradul de responsabilitate al adoptatorului. „Un câine este un suflet, nu o jucărie. Abandonul este o traumă în plus pentru un câine deja traumatizat, fie de viața pe stradă, fie de o experiență anterioară de abandon. Iar o revenire în adăpost, mai ales după ce a fost adoptat de pui, poate fi extrem de dificilă pentru el”, subliniază Nora Nagy.
Prin toate aceste etape, ASPA urmărește nu doar să ofere o nouă șansă câinilor, ci și să construiască relații stabile între animale și oameni care să dureze o viață.
Microcipare, sterilizare și responsabilitatea proprietarilor
Toți câinii care părăsesc adăposturile ASPA sunt microcipați, conform prevederilor legale. Totodată, dacă vârsta le permite, aceștia sunt și sterilizați. Microciparea are un rol important în identificarea câinilor și a stăpânilor lor în cazul în care blănoșii sunt pierduți sau abandonați.
Dacă un câine este găsit pe stradă de cineva, acea persoană poate anunța ASPA, iar un echipaj specializat se deplasează la fața locului pentru preluare. Odată ajuns în adăpost, prin intermediul numărului microcipului se pot accesa numele proprietarului, adresa și numărul de telefon. În primă fază, se încearcă contactarea telefonică. Dacă nu se primește un răspuns, se trimite o scrisoare la adresa din microcip și ulterior se aplică sancțiunile dacă câinele a fost abandonat. „Amenzile sunt usturătoare”, adaugă Ioana Popescu. În cazul în care animalul a fost doar pierdut, proprietarul are posibilitatea de a-l revendica, achitând o taxă de recuperare.
Există și situații în care proprietarii aleg să nu mai păstreze câinele. În astfel de cazuri, aceștia îl pot returna la adăpost, pentru a evita abandonul și pentru a proteja bunăstarea animalului.
Tot mai mulți oameni aleg să adopte
În 2024, aproape 1500 de câini au fost adoptați din adăposturile ASPA sau în cadrul târgurilor. Ioana Popescu și Nora Nagy observă o deschidere tot mai mare din partea oamenilor, lucru datorat și eforturilor de promovare constantă. „Oamenii sunt mai deschiși, pentru că și noi, ASPA, am intensificat promovarea”, spune Ioana.
Pe lângă prezența activă în online și organizarea regulată a târgurilor de adopții, ASPA desfășoară campanii precum Ziua câinilor la birou, un eveniment prin care angajații firmelor pot interacționa direct cu câinii aduși de echipă. De multe ori, aceste întâlniri au ca rezultat adopții spontane făcute de angajații participanți.
Un alt lucru pe care ASPA se axează este educația generației tinere, iar de doi ani derulează proiectul Împreună învățăm despre animale. „Mergem la școli din toate sectoarele și îi învățăm despre empatie, generația de mâine să fie mai empatică precum cea de astăzi. Școlile ne primesc cu bucurie și ne caută”, explică Ioana Popescu. În ediția de primăvară 2025, desfășurată în lunile martie–aprilie, peste 1.600 de copii au participat la aceste activități, depășind cu mult obiectivul inițial de 1.000 de elevi. Reacțiile au fost extrem de pozitive, iar implicarea cadrelor didactice a jucat un rol important, astfel că doi dintre câinii prezenți la activități au fost adoptați de o învățătoare și de familia unui elev.
Aceștia colaborează și cu ONG-uri prin care reușesc să trimită câini în țări precum Franța, Germania, Marea Britanie și Suedia. „Aceste ONG-uri se axează pe câini cu o vârstă destul de înaintată, 14, 15, 17 ani, care nu mai sunt atât de adoptabili”, adaugă Nora Nagy.
Au început și românii să mai ia câini bătrâni cu ideea de a salva, nu doar de a avea companie. Cu toate acestea, mai există încă situații de abandon, semn că misiunea ASPA rămâne una de durată, bazată pe educație, empatie și colaborare constantă cu comunitatea.
Condiții îmbunătățite în adăposturi și capturare nontraumatică
Instituția este permanent preocupată de îmbunătățirea condițiilor din adăposturi și investește constant în modernizarea, renovarea și extinderea spațiilor destinate câinilor. Deși adăposturile nu pot înlocui un cămin adevărat, eforturile echipei sunt îndreptate către oferirea unor condiții cât mai bune pentru animalele aflate în grijă. Recent au fost finalizate lucrările de reconstrucție și construcție a unor noi țarcuri în cele două centre.
La Mihăilești, adăpostul a fost extins semnificativ, fiind amenajate 58 de țarcuri comune și 8 individuale, care pot găzdui în total 356 de blănoși, cu 160 mai mulți decât înainte. La Bragadiru au fost date în folosință 16 boxe postoperatorii, unde sunt puși câinii aflați în recuperare după intervenții medicale, precum și femele cu puii lor.
ASPA pune un accent deosebit și pe bunăstarea câinilor din spațiul public. În prezent se utilizează doar instrumente moderne, nontraumatice, pentru capturarea animalelor. Ei evită metodele agresive folosite în trecut, în favoarea unor tehnici sigure și cât mai blânde, care reduc stresul și riscul de accidentare pentru căței.
Instituția are nevoie constantă de voluntari, atât pentru organizarea târgurilor, cât și pentru sprijinul din adăposturi. În fiecare locație sunt peste 1.300 de câini și aproximativ 10 oameni, iar ajutorul voluntarilor este esențial. Mulți câini vin traumatizați, flămânzi, speriați sau agresivi. Prin joacă și interacțiune, voluntarii îi ajută să se recupereze emoțional și să devină mai sociabili, pregătiți pentru adopție.
Cum a ajuns Muttley Caramelo în familia Cotruță
Pentru Ionuț Cotruță și familia lui, visul de a avea un câine părea destul de departe, întrucât proprietarul apartamentului în care locuiau nu era de acord cu animalele de companie. Soția lui, originară din Brazilia, provine dintr-o familie în care câinii au fost mereu prezenți. „Mama soției are 8-9 căței, ea a avut tot timpul și tot zicea să adoptăm un cățeluș pentru fetița noastră”, spune Ionuț.
Mergeau des la târgurile organizate de ASPA, însă el mărturisește că „stăteam retras de frică să nu mă atașez”. Totul s-a schimbat într-o zi, când s-au dus la un târg organizat pe Arena Națională, iar soția l-a convins să-l sune pe proprietar. „Surprinzător, a fost de acord să adoptăm.” Decizia de a adopta a venit firesc pentru ei. „Nu se punea problema să cumpărăm, pentru că considerăm că câinii maidanezi din România sunt foarte frumoși, față de cei din Brazilia, care arată toți la fel, au o culoare maronie și li se spune Caramelo.”
Au luat în brațe un pui de doar două luni, de care s-au atașat instant. „A stat nemișcat la soție și fetiță în brațe, iar când l-am luat eu, a început să se agite, să mă lingă și să dea din codiță. De aceea considerăm că el ne-a ales pe noi, nu noi pe el.” Deși nu este un câine de rasă, Ionuț spune că „are ceva special, are o coadă ca de vulpe, foarte stufoasă.” L-au numit Muttley Caramelo, inspirat de aspectul său și de culoarea specifică maidanezilor din Brazilia, iar de atunci este parte din familie.
Startul nu a fost cel mai ușor. „A doua zi după adopție am ajuns cu el la veterinar și au descoperit că avea păduchi și mai multe infecții.” Muttley a rămas câteva zile internat pentru tratament, iar apoi echipa ASPA s-a implicat din nou. „Cei de la ASPA s-au oferit să ne ajute și l-am adus la domnul Damian, veterinarul ASPA. Ne-a ajutat foarte mult, a venit la noi acasă, ne-a oferit pastile și l-a făcut bine pe Muttley.”
În luna mai s-a împlinit un an de când Muttley Caramelo este membru al familiei și le-a făcut ca fiecare zi să fie mai frumoasă. Ionuț își amintește cu emoție o întâmplare de la un alt eveniment ASPA, când fetița lui i-a spus unui reporter: „Acum am și eu un frățior.”
Procesul de adopție a fost simplu. „Am oferit documentele necesare, apoi Muttley a devenit al nostru.” Ionuț spune că le-a schimbat viața complet, în bine, și recomandă oricui să aleagă adopția în locul cumpărării. „Adăposturile din România sunt pline, iar dacă am fi avut curte cu siguranță am fi adoptat mai mulți blănoși.”
Deși tot mai mulți bucureșteni aleg să adopte, realitatea din adăposturi rămâne una complicată, rata abandonului fiind în continuare ridicată. Se întâmplă ca, după un târg de adopții în care pleacă 10-15 câini către familii noi, în același weekend să fie aduși în adăpost alți 20. Una dintre cauzele principale este lipsa informării sau refuzul de a înțelege importanța sterilizării. ASPA desfășoară constant campanii de informare și control, prin care explică faptul că sterilizarea și microciparea câinilor sunt obligatorii, nu opționale. Iar pentru cei care nu își permit, instituția organizează campanii gratuite de sterilizare și microcipare, în parteneriat cu clinici veterinare.
