Prieteni fara grai. Broastele testoase si problemele acestora
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
In ultimul timp am primit de la cititori numeroase solicitari pentru informatii privind broastele testoase. In acest numar veti afla care sunt cele mai importante afectiuni ale aparatului digestiv, aparatului respirator, tegumentelor, afectiuni cauzate de factori infectiosi si neinfectiosi.
La testoase, cele mai intalnite infectii produse de bacterii sunt cele cu Citrobacter freundii, salmonela etc. Aceste bacterii produc mai ales leziuni digestive, manifestate prin apatie, lipsa poftei de mancare, ulcere si necroze, ba chiar caderea ghiarelor sau paralizia membrelor.
Tratamentul cu antibiotice trebuie instituit in urma unei antibiograme. Chiar tratate, ele raman purtatoare, igiena si alimentatia fiind esentiale in prevenirea acestor afectiuni. Infectiile cavi-tatii bucale se prezinta sub forma unor ulceratii linguale, labiale, pe mucoasa bucala, care in cazul agravarii se pot generaliza.
In majoritatea cazurilor diareea insoteste patologia digestiva ducand la o deshidratare puternica. Diareea poate fi consecinta dereglarii pasagere a tranzitului digestiv, dar nu de putine ori ea este consecutiva parazitarilor interne cu viermi intestinali, motiv pentru care profilaxia pentru bolile parazitare trebuie abordata intr-un mod foarte serios.
In cazul in care testoasele pre-zinta constipatie, se are in vedere cantitatea si calitatea hranei si a asternutului (nisip, pietris). Solutia optima pentru rezolvarea constipatiei este administrarea unor uleiuri minerale.
Afectiunile pielii si ale ochilor prezinta un interes deosebit in patologia broastelor testoase. In general, leziunile accidentale de la nivelul pielii, microtraumatisme produse prin muscaturi reciproce intre indivizi, contactul cu un asternut sau sol accidentat, arsurile generate de surse de caldura sau de lumina defectuoase, umiditatea exagerata a asternutului, se pot suprainfecta generand situatii dramatice exprimate prin stari septicemice.
Conjunctivitele sunt leziunile cele mai des intalnite la testoase, cauzate in general de avitaminoza A. Pleoapele apar umflate sau chiar lipite cu o secretie mucopurulenta, situatie in care broastele nu mai vad hrana, nu se mai pot alimenta si mor prin inanitie. Tratamentul poate fi local, cu unguente ce inglobeaza antibiotice, antiinflamatorii si, nu in ultimul rand, vitamina A, care poate fi administrata si injectabil, dar cu mare grija, pentru a evita hipervitaminoza. La primele semne oculare este bine sa va adresati medicului veterinar pentru a evita complicatiile.
La nivelul aparatului respirator afectiunile exprima in marea majoritate a cazurilor conditiile de temperatura si umiditate, variatiile mari ale acestor parametri inducand pneumoniile si bronhopneumoniile care duc la situatii extreme. Afectiunile cailor respiratorii superioare sunt mai frecvente. Astfel, semnele care le tradeaza sunt: jetajul mucopurulent, respiratie zgomotoasa cu gura intredeschisa, plutirea pe o parte (partea pe care este afectat plamanul, care-si pierde astfel rolul de flotor). Aceste situatii impun tratamentul medicamentos, dar mai ales controlul strict al parametrilor climatici din biotop. Se pot realiza si inhalatii cand acest lucru se impune.
La broastele de uscat urina este semisolida, pentru a evita pierderile masive de apa, motiv pentru care pot aparea depozitele de urati in vezica, respectiv calculii renali. O alta afectiune urinara este hexamitoza produsa de un parazit protozoar. Afectiunile respiratorii, digestive, cutanate sunt de multe ori insotite de semne nervoase exrimate prin pareze, paralizii (partiale sau generale), incoordonare a miscarilor, situatii in care interventia medicului veterinar este hotaratoare. Nici testoasele cu infatisarea lor compacta nu sunt scutite de fracturi care le afecteaza membrele sau coada, dar de cele mai multe ori carapacea. Aceste fracturi sunt consecutive unor traumatisme majore sau unor carente, in special de calciu.
O mare parte din afectiunile prezentate pot fi prevenite printr-o atentie deosebita a conditiilor create atat in ceea ce priveste hrana, dar si adapostirea. Nu ezitati niciodata sa apelati la medicul veterinar la primele semne de boala pentru a evita complicatiile si situatiile dramatice.
