EXCLUSIV| Primăria Sectorului 3 cheltuiește peste 200.000 de euro pe arbori și arbuști. Specialiștii spun că e o amenajare haotică
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Din categoria “Bătaie de joc pe bani publici”, Primăria Sectorului 3 a cheltuit recent peste 200.000 de euro pe arbori și arbuști, plantați pe o suprafață de 5.500 mp.
Cuprins:
Înca din luna decembrie a anului trecut, pe bulevardul Nicolae Grigorescu din sectorul 3 se lucrează de zor. Nu la șosea, ci la amenajarea spațiul verde, mai exact pe tronsonul cuprins între bulevardul Basarabia și strada Liviu Rebreanu.
Au fost plantați peste 1.500 de mesteceni, au puse rulouri de gazon pe o suprafață de 5.424 mp și au fost plantați peste 44.000 de bucăți de arbuști din specia hibiscus (gard viu).
“Lucrările au vizat reorganizarea peisagistică a amplasamentului și au cuprins operațiuni de umplere cu pământ, reconformare geometrică a spațiului verde, tratamente specific ( îngrășăminte și fertilizant), excavații, lucrări de proiectare și execuție a sistemelor de irigație automatizate, branșare la sistemul de alimentare cu apă, realizare săpături/ șanțuri pentru plantarea materialului dendronogic, plantare arbori și arbuști, amenajări cu pânză antiburuieni și tocătură de lemn cu rol estetic, amenajare cu gazon”, potrivit datelor furnizate de Primăria Sectorului 3 la solicitarea Libertatea. Pentru toată această lucrare Primăria Sectorului 3 a plătit 1.014.175, 13 lei, adică 218.102 euro.
Copaci mici, care nu rețin praful, plantați prea aproape unul de celălalt
Nu am reușit să aflăm ce experți a consultat Primăria Sectorului 3 sau dacă a consultat pe cineva autorizat înainte de a se apuca de această lucrare. Un lucru este sigur însă: amenajarea le este cunoscută specialiștilor în domeniu, iar la facultățile de profil este prezentată studenților ca un exemplu de “Așa nu!”.
“Amenajarea în cauză este cunoscută nouă, fiind una dintre multele amenajări nereușite făcute în ultimii ani în București. O dăm ca exemplu studenților noștri pentru ineficiența cheltuierii banului public, pe de o parte, dar și pentru nefericita alegere, atât pentru speciile de plante selectate în acea compoziție, cât și pentru imaginea estetică a spațiul public, pe de altă parte”, ne-a declarat Vera Dobrescu, lector dr. peisagist în cadrul Facultății de Horticultură, de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București. (USAMVB).
Specialiștii în domeniu spun că în zonă s-ar fi putut realiza cu succes o amenajare peisageră cu rol de filtrare și epurare fizică, prin capacitatea plantelor (bine alese), de a fixa și reține pulberile și praful. Lector dr. peisagist Vera Dobrescu: “Speciile selectate pentru aceste tipuri de rezolvări trebuie să poată dezvolta coroane cu suprafață foliară mare, cu frunze mari, cu nervuri și peri proeminente, capabile să rețină cât mai multe pulberi nocive din mediul urban.
În situația de față, compoziția peisageră este haotică, nejustificată pentru selecția de specii alese. Terenul este ineficient folosit, iar ansamblul peisager în sine nu face dovada cunoașterii habitusului arborilor folosiți în amenajare și nici a normelor tehnologice impuse pentru distanțele de plantare.
Prof. dr. peisagist Vera Dobrescu ne-a explicat că specia de arbori folosită în amenajare (Betula pendula- kmesteacăn) poate ajunge de la 15 la 25 m înălțime, are coroana ovoidală, puțin densă, frunze mici, deci nu este un arbore potrivit pentru plantație de filtrare și reținere a impurităților.
“Fiind arbori de talie medie, necesită distanțe de plantare corespunzătoare taliei lor, adică minimum 4 metri între arbori. În realitate, ei sunt plantați la nici un metru distanță unii de ceilalți”, mai spune lector dr. peisagist Vera Dobrescu.
Gardul viu, pus la distanță prea mică față de arbori
Nici gardul viu nu este plantat conform normelor. “Gardul viu care însoțește aliniamentul de mesteceni în zona centrală impune a fi plantat la minim 1,5 m. distanța față de arbori, (cf. normelor tehnice consemnate în manualul Arhitectura peisageră) pentru a nu intra în competiție pentru nutrienți (și așa reduși în suprafețele restrânse de pământ nutritiv)”, adaugă profesorul de la USAMV București
Amenajarea, un pericol pentru șoferi
Specialistul consultat de Libertatea mai spune că atunci când se fac astfel de lucrări se ia în calcul și cât de circulată este intersecția/ bulevardul respectiv: “Aliniamentul mixt (arbori si garduri vii) trebuie plantat astfel încât să ofere vizibilitatea perfectă asupra pietonilor și a autovehiculelor (mai ales că este traversat de mai multe treceri pentru pietoni). Retragerile plantației față de intersecții sau treceri pentru pietoni se calculează în funcție de viteza cu care se circulă. În nici un caz nu poate fi 1-2 m ( ca în cazul amenajării de pe bd Nicolae Grigorescu- n.r.)”, adaugă lector dr. peisagist Vera Dobrescu.
Termenul de finalizare a lucrărilor este prima parte a acestui an.
CITEȘTE ȘI:
VIDEO/Aparatul de un milion de euro care depistează ”otrava” din medicamente! E de două ori mai ”fierbinte” decât Soarele
VIDEO/Cum arată o oră de matematică atunci când înlocuiești tabla cu cretă cu calculatorul. Ministerul Educației a aprobat primul auxiliar digital
