Primul cimitir din România care și-a făcut „muzeu virtual” în pandemie: mormintele lui Creangă, Kogălniceanu sau Delavrancea pot fi vizitate online
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cimitirul Eternitatea, al doilea cel mai important „spațiu al memoriei din țară”, după Cimitirul Bellu din București, este primul din țară care devine „muzeu virtual”. Vizitatorii pot vizita online mormintele marilor scriitori precum Ion Creangă, ale oamenilor politici care au marcat istoria țării, precum Mihail Kogălniceanu, sau ale marilor familii boierești ale Moldovei.
Proiectul care a „digitalizat” plimbările în Cimitirul Eternitatea este implementat de o asociație locală - Art and Soul, în parteneriat cu Societatea de Studii Istorice din România, cu sprijinul financiar al Primăriei Municipiului Iași. Muzeul virtual al cimitirului are un site propriu - cimitiruleternitatea.ro, pe care, cu un sistem similar cu cel al Google Street View, un vizitator se poate plimba prin locurile prestabilite din cimitir, până la punctele de interes.
Există variante în limba engleză și franceză, o broșură de prezentare a cimitirului care cuprinde istoricul, personalitățile înhumate, arta monumentelor funerare, traseele de interes turistic, dar și o hartă a cimitirului pe care pot fi localizate monumentele personalităților, monumentele memoriale. Toate acestea sunt puse la dispoziție gratuit turiștilor.
Imagini 360 de grade pentru plimbările printre alei
„Folosind tehnica imaginilor 360 de grade, vizitatorul online poate vedea nu numai monumentul, ci şi vecinătăţile, având astfel posibilitatea de a se plimba pe alei beneficiind de indicaţii pentru trasee, de informaţii despre marile personalităţi care îşi odihnesc eternitatea aici, dar şi de fotografii sau intervenţii video inedite ale unor istorici”, au precizat reprezentanții companiei.
La fiecare mormânt al unei personalități semnificative pentru istoria Iașiului sau a țării există un film care poate fi accesat cu explicații din partea unui specialist, în principal istorici, dar și experți în literatură, cum este cazul mormântului lui Ion Creangă.
Spre exemplu, la mormântul lui Mihail Kogălniceanu, aflăm despre felul în care se realizează educația în familiile boierești din secolele trecute, despre relațiile dintre familia Sturdza și cel care avea să schimbe pentru totdeauna soarta țării în anul unirii - 1859.
„Personajul în sine este oarecum clasic pentru o anumită elită din secolul al XIX-lea, în sensul că el provine dintr-o familie boierească bogată. S-a evidențiat ca unul dintre principalii teoreticieni ai schimbării sociale și politice din acest spațiu românesc. A fost un unionist, a gândit posibilitatea transformării sociale în strânsă legătură cu unirea celor două principate”, explică conf. dr. Octavian Buruiană, într-un amplu material video disponibil în timpul plimbării virtuale la mormântul lui Mihail Kogălniceanu.
Plimbările prin muzeul virtual al Cimitirului Eternitatea nu sunt condiționate de aparatură - pot fi folosite toate device-urile conectate la internet, iar în ceea ce privește personalitățile incluse în hartă, îi putem enumera pe scriitorii Ion Creangă, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Garabet Ibrăileanu, George Topârceanu, Otilia Cazimir, Cezar Ivănescu sau Emil Brumaru, unul dintre ultimii mari poeți contemporani, care a murit în ianuarie 2019.
Pot fi vizitate mormintele unor mari artiști precum Eduard Caudella, Sabin Bălașa, Miluţă Gheorghiu sau Teofil Vâlcu, dar și personalități marcante ale științei, artelor în general sau ai literaturii cum au fost - Petre Andrei, Petru Poni, Vasile Conta, Ștefan Procopiu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Pogor, Alexandru Phillipide.
O secțiune specială este dedicată marilor familii boierești precum Ghica, Mavrocordat sau Sturzu, care au și astăzi descendenți în viață, dar și eroilor căzuți pe front: români, ruși, francezi, germani, din Războiul de Independență și cele două războaie mondiale.
„Cimitirul Eternitatea din Iaşi este cu adevărat muzeu în aer liber ce relevă evoluția stilurilor și orientărilor estetice care definesc sculptura și arhitectura românească, de la neoclasic la baroc sau neogotic flamboiant. Busturile, altoreliefurile, monumentele funerare, obeliscurile realizate de sculptori mai mult sau mai puțin cunoscuți alcătuiesc o colecție de artă integrată în natură”, au precizat organizatorii.
