Privilegiile foștilor președinți ai României, greu de înlăturat. De la indemnizație și locuință la mașină și servicii medicale
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Foștii președinți ai României beneficiază de privilegii extravagante pe banii contribuabililor, conform Legii nr. 406/2001. Această lege controversată le oferă locuințe de protocol, personal, mașini și indemnizații generoase pe viață. Criticii consideră că aceste beneficii sunt nejustificate și cer abrogarea legii, potrivit Asociației pentru Apărarea Drepturilor Omului în România (APADOR).
Cuprins:
Privilegiile acordate foștilor șefi de stat includ
- Folosința gratuită a unei locuințe de protocol;
- Cabinet de lucru cu consilier și secretar personal;
- Indemnizație lunară de 75% din salariul președintelui în funcție;
- Pază, protecție și mașină asigurate de SPP;
- Locuință temporară în timpul renovărilor;
- Control medical anual gratuit.
Aceste beneficii sunt considerate excesive în comparație cu alte țări. De exemplu, foștii președinți americani primesc mai puține privilegii, iar cheltuielile lor sunt plafonate.
Se cere abrogarea legii
Criticii legii aduc mai multe argumente în favoarea abrogării:
1. Lipsa justificării constituționale. Constituția prevede drepturi doar pentru președintele în funcție, nu și pentru foștii președinți. Articolul 101 se referă strict la „indemnizaţia şi celelalte drepturi ale Preşedintelui României”, nu la beneficii post-mandat.
2. Inechitate față de cetățenii obișnuiți. Foștii președinți ar trebui să primească pensie ca orice alt cetățean, în funcție de contribuțiile lor. Nu există justificare pentru tratamentul preferențial.
3. Cheltuieli nejustificate din bani publici. Într-o perioadă de austeritate, când guvernul amână indexarea pensiilor invocând lipsa fondurilor, aceste privilegii par și mai greu de justificat.
4. Lipsa necesității reale. Mulți foști președinți au deja locuințe proprii și venituri substanțiale. Nu au nevoie de locuințe de protocol sau personal plătit de stat.
5. Deconectare de realitățile cetățenilor. Beneficiile speciale, precum controalele medicale gratuite, îi țin pe foștii președinți departe de problemele cu care se confruntă cetățenii obișnuiți în sistemul de sănătate.
Posibile soluții pentru abrogare
Potrivit sursei citate, există două căi pentru abrogarea Legii 406/2001: 1. Ordonanță de urgență a Guvernului Guvernul ar putea abroga legea imediat printr-o ordonanță de urgență. Urgența ar putea fi justificată prin necesitatea de a economisi fonduri publice. 2. Procedură parlamentară de urgență -Parlamentul ar putea abroga legea în câteva zile, folosind procedura de urgență. Este nevoie doar de voință politică.
În ambele cazuri, textul legii de abrogare ar putea fi simplu: „Articol unic. – Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român se abrogă.”
Impactul abrogării
Abrogarea legii nu ar afecta drepturile deja câștigate de foștii președinți. Însă, președintele actual și cei viitori nu ar mai beneficia de aceste privilegii după încheierea mandatului. Criticii legii argumentează că abrogarea nu ar destabiliza țara sau încuraja extremismul. Din contră, ar putea crește încrederea cetățenilor în clasa politică.
Contextul adoptării legii
Legea 406/2001 a fost adoptată în timpul mandatului președintelui Ion Iliescu, de către un Parlament condus de Valer Dorneanu și Nicolae Văcăroiu. Criticii o consideră o „lege pentru o persoană”, menită să-l protejeze pe Iliescu după încheierea mandatului.
Comparație cu alte țări
Privilegiile acordate foștilor președinți români sunt mai generoase decât în multe alte țări:
-SUA: Foștii președinți americani primesc mai puține beneficii, iar cheltuielile lor sunt plafonate.
-Uruguay: Fostul președinte Jose Mujica este dat ca exemplu de modestie, renunțând la multe privilegii.
Klaus Iohannis, cel mai bine plătit președinte al României
Președintele Klaus Iohannis a intrat de curând în rândul pensionarilor români, iar în curând, și în rândul foștilor președinți. Acesta va beneficia de cea mai mare indemnizație încasată de un fost șef de stat al României.
Astfel, conform Legii 406/2001, persoanele care au avut calitatea de șef al statului român beneficiază pe durata vieții de o indemnizație lunară în cuantumul egal cu 75% din indemnizația acordată președintelui României în exercițiu. Klaus Iohannis va primi, după plecarea de la Cotroceni, o indemnizație de peste 11.000 de lei.
Are pensie de profesor
După pensionarea din învățământ, Klaus Iohannis ar fi început să să primească în jur de 8.500 de lei, după ce a adunat 42 de ani de muncă.
Potrivit ultimei declarații de avere depuse de Klaus Iohannis în mai 2024, el a avut în ultimul an un salariu anual net adică 15.562 lei lunar. În euro, la cursul de schimb din luna mai 2024, președintele României avea 3.131 de euro lunar, respectiv 37.000 de euro pe an.
Soții Iohannis mai au venituri și din chirii. Aceștia dețin mai multe proprietăți în Sibiu, care le aduc sume semnificative în fiecare an.
Câți bani primesc ceilalți foști șefi de stat
Foștii șefi de stat ai României care primesc indemnizație de la stat pentru funcția de președinte sunt Ion Iliescu și Emil Constantinescu. Cei doi încasează lunar în jur de 5.000 de lei.
Traian Băsescu nu mai are indemnizație de șef de stat, ca urmare a decizie de colaborare cu Securitatea.
Qwerty 03.02.2025, 18:39
Ilici trebuie aruncat in strada cum a facut si el in anii 50-60 la nationalizari.
Liliana60 12.02.2025, 17:09
Ar fi util ca autorul articolului sa verifice personal ( nu doar să preia aceleași informații, fără o sursă precisă) daca: ▪︎ beneficiile foștilor presedinti din România sunt mai substanțiale decât cele din SUA, de ex. Nu consider că ar fi necesară casa&masina & neprecizat de mulți angajați ( ar fi 2-4 pe la birou și vreo 4-5 la pază, că trebuie acordate libere si concedii de odihna), dar o indemnizație e ok. Poate ar fi o idee sa I se mai puna la dispoziție un anumit buget pentru ceva personal, dar asa cum i se aloca prin aceasta lege, e mult și inutil. Însă prin vară citisem o știre despre austera doamnă Merkel, care trimisese la decontare (pentru că avea dreptul) o factură de peste 40.000 euro reprezentand servicii de COAFAT pe anul anterior (sau așa ceva). ▪︎ e de verificat cum ar fi putut sa obțină dl.Iohannis o pensie de 8500 pentru activitatea din învățământ, în condițiile în care a avut aceasta calitate numai pana in 2000, deci max.18 ani.