Problemele de sănătate mintală cu care se confruntă viitorii medici. Psiholog: „Presiunea a crescut în pandemie”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În cursa după note care să-i țină pe locurile de la buget și sub presiunea părinților, care îi șantajează emoțional și financiar, mulți studenți la Medicină se simt tot mai copleșiți. Pandemia de COVID a înrăutățit situația celor cu posibilități financiare scăzute și i-a făcut pe tot mai mulți să se simtă stresați în „fața calculatorului”, explică pentru Libertatea psihologul Monica Ciolan, de la Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași (UMF). La toate acestea se adaugă și cazurile de bullying universitar.
Cuprins:
- Psihologul spune că situația studenților de la UMF, care erau oricum agitați sub presiunea examenelor, s-a înrăutățit în ultimul an de pandemie.
- În timpul ședințelor de psihoterapie, care s-au mutat în online, pe o platformă a universității, studenții au devenit „mai tensionați emoțional și mai încărcați”.
- Două cazuri de sinucidere în ultimii 4 ani la UMF și „studenți care au gânduri mai negre”.
Studiul realizat de Institutul de Psihiatrie Socola din Iași, în urma căruia medicii psihiatri au identificat o creștere cu peste 30% a numărului de cazuri de depresie și anxietate, se oglindește și în rândul comunității studenților mediciniști, crede Monica Ciolan. Aceasta spune că a întâmpinat probleme și regres inclusiv de la studenții cu care lucra înainte de pandemie.
„Aș susține concluziile studiului realizat de colegii de la Socola. Am remarcat în ședințele realizate un nivel de anxietate ridicat la foarte mulți studenți, chiar și la cei cu care lucrasem înaintea pandemiei, care învățaseră să trăiască cu ea, dar în anumite momente le-a fost greu să aplice ce au învățat în consilierea anterioară”, a explicat Monica Ciolan.
Examenele online, un stres suplimentar
În pandemie, printre cele mai mari probleme pe care le-au avut studenții au fost cele legate de orele online. Mai ales cei care provin din medii vulnerabile și sunt acasă, cu familiile, nu au putut să petreacă la fel de mult timp dedicat studiului.
Familiile nu înțelegeau că ei chiar fac ore și erau chemați să ajute la munca din gospodărie, împărțeau camera cu frați mai mici și nu aveau niciodată liniște. La examene, conexiunea proastă la internet i-a făcut chiar să rateze unele probe.
Ajungând acasă, mulți părinți îi tratau ca și cum erau din nou la liceu, erau puși să facă doar ce spun părinții, iar nivelul anxietății a crescut simțitor, chiar și pentru persoanele care au spus că nu s-au gândit că ar fi afectate de lipsa interacțiunilor sociale. Psiholog Monica Ciolan:
Aceasta subliniază că „examenele online au fost o altă noutate. Așteptau să fie sunați să intre în camera virtuală de examinare, nu știau când le vine rândul. Când ești pe hol, vezi cum merg lucrurile, te iei cu colegii, dar acum au fost tineri care mi-au spus că se temeau să meargă și la baie, ca nu cumva să fie sunați și să trebuiască să intre”, a explicat Monica Ciolan.
Condiționați de părinți să termine studiile
Condiția studentului medicinist este una oricum aparte față de cea a majorității studenților din România. Durează șase ani să termine Facultatea de Medicină Generală, încă șapte ani pentru rezidențiat la majoritatea specialităților, timp în care prietenii lor termină facultatea, se angajează, iar în multe cazuri își întemeiază și o familie.
Psihologii de la UMF au remarcat și faptul că studenții resimt o presiune din ce în ce mai mare a părinților, se simt condiționați să termine studiile, chiar dacă mulți dintre ei ar fi renunțat în fața greutăților.
„Sunt studenți care simt această presiune a părinților. Sunt unii care, uneori, simt că e prea mult, nu le place, ar vrea altceva, dar părinții nu îi sprijină deloc în aceste aspecte. Ba chiar îi amenință că nu vor fi susținuți în niciun fel, dacă schimbă direcția”, a completat Monica Ciolan.
Presiunea notei și fenomenul de bullying la nivel universitar
O altă problemă a studenților este competiția care se creează între taxă și buget: taxa este mare, de peste 7.000 de lei, familiile fac eforturi financiare mari pentru a-i susține, iar aceste eforturi se transformă în presiunea notei în rândul studenților.
„Sunt mulți studenți care la oră nici nu învață ca să știe, ci pentru aceste note. Ei conștientizează că părinții nu și-ar putea permite taxele: contribuie la nivelul de stres și la presiune, iar asta duce la o altă problemă.
Studenții ajung să se sancționeze reciproc, se evaluează unul pe altul, «tu ce ai făcut», «de ce ai luat mai mult decât mine, că eu am învățat mai mult». Și sunt unele persoane care nu sunt stabile din punct de vedere emoțional, se pot pierde. Apare astfel fenomenul de bullying și la acest nivel”, a precizat Monica Ciolan.
Psihologul spune că bullying-ul nu trebuie neapărat să ia formă fizică, ci ține de comportamente, atitudini și statut social.
Studenții sunt excluși din unele grupuri, presiunea notei îi face pe unii să nu împărtășească materialele descoperite, care i-ar ajuta să se pregătească mai bine pentru examene, iar cei care vin din mediul rural nu au adesea banii să participe la aceleași activități precum colegii lor.
„Sunt cazuri mici, dar care se întâmplă des: dincolo de excluderea din grupuri apar și situații precum ascunderea unor proiecte de colegi, dacă există posibilitatea obținerii unor burse sau a unor stagii de pregătire. Banii sunt importanți pentru cei care vin din mediul rural, le este rușine să spună și se simt din nou excluși. Toți factorii aceștia contribuie la deteriorarea stării psihice și sunt mulți cei care nu au curajul să ceară ajutor de specialitate”, a precizat psihologul.
Două sinucideri în ultimii patru ani la UMF
În ultimii ani, la UMF au fost și unele cazuri în care problemele studenților i-au împins pe aceștia la gesturi extreme. La începutul acestui an, o studentă de 23 de ani de la UMF s-a spânzurat în apropierea orașului. Una dintre ipotezele sinuciderii, invocate de apropiații fetei, a fost presiunea resimțită înaintea sesiunii.
În 2019, un alt student de la UMF s-a sinucis înainte de susținerea licenței, la care el însă nu putea participa fiindcă nu promovase unul dintre examenele obligatorii, necesare pentru a intra în licență.
Cu doi ani înainte, în 2017, un student din Africa de Sud, înmatriculat în anul a IV-lea pe liniile de predare în limbă străină la UMF, a sunat la 112 și a amenințat că se aruncă de pe o clădire a universității dacă nu ia 5 la un examen. Dacă nu l-ar fi promovat, ar fi trebuit să repete anul. Autoritățile au reușit să-l convingă să coboare până la urmă.
Monica Ciolan spune că niciunul dintre cei care au făcut aceste gesturi nu a solicitat ajutor de specialitate, dar că există mai multe cazuri de tineri care se prezintă cu „gânduri negre” la consiliere și sunt îndrumați către medici psihiatri.
Le recomandă un specialist, un medic psihiatru care poate să le ofere și tratament medicamentos. „Dar rămâne la latitudinea studentului: avem studenți care au și gânduri mai negre, din păcate, și ne dăm silința să îi ajutăm să înțeleagă de unde vin și cum pot cere ajutor”, a mai spus Monica Ciolan.
