Procesul lui Niculae Bădălău zace de 3 ani în camera preliminară, deși termenul recomandat este de maximum 60 de zile. Pe deasupra, fostul baron PSD a obținut de la judecători o confruntare cu denunțătorul

Avocații lui Bădălău au formulat o cerere identică în fața Tribunalului Giurgiu, însă judecătorul a respins-o.

Procedura, reluată de la zero în mai 2025

Audierile de martori în procedura de cameră preliminară sunt rare, administrarea unei asemenea probe fiind rezervată etapelor de fond și apel. 

În procedura de cameră preliminară se verifică legalitatea rechizitoriului, această etapă având un termen recomandat pentru soluționare de cel mult 60 de zile, potrivit Codului de procedură penală.

În cazul lui Niculae Bădălău, procedura de cameră preliminară durează de trei ani, de aproape 20 de ori mai mult decât recomandarea legală, reluându-se de la zero pe data de 20 mai 2025.

Apărarea susține că rivalitatea politică dintre cei doi este bine-cunoscută, Bădălău fiind fost senator PSD, iar Dan Păsat – fost deputat PDL.

În plus, avocații au în vedere că Dan Păsat s-ar fi lăudat că a fi „făcut totul profi”, el fiind „ofițer de informații la bază”.

Curtea de Apel București l-a citat pe Dan Păsat pentru a fi audiat în calitate de martor la termenele din 15 ianuarie și 12 februarie 2026, însă nu s-a prezentat, astfel că acesta este așteptat în instanță pe data de 12 martie.

• Reamintim că fostul senator PSD (la data faptei consilier la Curtea de Conturi) și complicea lui i-ar fi promis primarului comunei Bucșani din Giurgiu, Dan Păsat, 7% dintr-un contract de reabilitare a rețelei de apă, dacă acceptă ca lucrările să fie executate tot de firma care le făcuse prost, respectiv SC Samby Impex SRL, a cărei reprezentantă era Elena Matache.
•  În acest scop, Niculae Bădălău l-ar fi convins pe Dan Păsat că va interveni, din calitatea lui de consilier la Curtea de Conturi și vicepreședinte al Autorității de Audit, pe lângă șefa Companiei Naționale de Investiții.
• Primarul nu a acceptat „târgul” și i-a denunțat pe Niculae Bădălău și pe Elena Matache la DNA.

DNA i-a trimis în judecată pe Niculae Bădălău și pe Elena Matache pe data de 16 decembrie 2022, iar procedura de cameră preliminară a început pe 28 februarie 2023 la Tribunalul Giurgiu.

După doi ani și jumătate de la sesizarea instanței cu rechizitoriu, Niculae Bădălău a reușit să obțină reluarea de la zero a procedurii de cameră preliminară, arătând că pe el trebuia să-l judece de la bun început Curtea de Apel București, nu Tribunalul Giurgiu.

Avocații lui Bădălău au arătat că, la data faptelor, acesta era consilier al Curţii de Conturi, vicepreşedinte al Autorității de Audit din cadrul aceleiași autorități publice, motiv pentru care competența judecării lui aparține instanței din Capitală.

Niculae Bădălău trage de timp, deoarece faptele se prescriu pe 25 noiembrie 2030.

Avocații fostului senator PSD ceruseră și pe rolul Tribunalului Giurgiu audierea denunțătorului, expertiza vocii și vorbirii aferente înregistrărilor audio-video, însă judecătorul le-a respins toate cererile și excepțiile, a confirmat legalitatea rechizitoriului și a dispus începerea judecății.

Dan Păsat, văzut de avocați ca „specialist în materie de înregistrări”

La reluarea procedurii de cameră preliminară pe rolul Curții de Apel București., Niculae Bădălău a solicitat din nou audierea denunțătorului Dan Păsat, iar de data asta a avut noroc.

Avocații fostului senator PSD au arătat în fața instanței, la termenul din 27 noiembrie 2025, că denunțătorul a acționat ca agent provocator și ar fi modificat conținutul înregistrărilor astfel încât adversarul lui politic să pară vinovat.

• „Astfel, prin audierea martorului (Păsat Dan – n.r.), doreşte să demonstreze că acesta a pus baza unei provocări, având o conduită neloială care excedează inclusiv autorizării primite din partea procurorului, respectiv a limitelor în care a fost autorizat, astfel încât apreciază că, în acord cu jurisprudenţa Curţii Europene, organele judiciare naționale se îndatorează să cerceteze atunci când inculpatul invocă motive care nu sunt vădit neverosimile în sensul existenţei provocării, precum şi să lămurească modalitatea de organizare a operațiunii, măsura implicării poliției, natura oricărei instigări sau provocări care i-a fost supusă acuzatului.
• În consecinţă, solicită încuviinţarea audierii martorului (Păsat Dan – n.r.) în limitele procedurii de cameră preliminară.
• Precizează că cea de-a doua solicitare vizează efectuarea unei expertize a vocii şi vorbirii asupra înregistrărilor audio și audio-video ce constituie mijloace de probă în prezentul dosar, ce au fost contestate în procedura de cameră preliminară sub aspectul legalității.
• Astfel, arată că suportul probator principal în cauză este format în principal din aceste înregistrări considerate, de regulă, probe obiective, extrăgându-se anumite pasaje din convorbirile respective, așa-zisele texte de lege alese și publicate în presă nu prin mijlocirea inculpatului, inculpatul (Bădălău Niculae – n.r.) fiind condamnat fără să fie judecat de către opinia publică.
• În continuare, contestă autenticitatea și integritatea respectivelor înregistrări, respectiv atât înregistrările extrapenale din 19 octombrie, 9 august și 11 noiembrie 2022, efectuate de către colaboratorul (Păsat Dan – n.r.) cu mijloace proprii, cât şi cele realizate cu mijloacele tehnice ale DNA la 19 noiembrie și 25 noiembrie 2022.
• Cu titlu preliminar, arată că suspiciunile apărării pornesc îndeosebi de la constatarea unei specializări a domnului (Păsat Dan – n.r.) în materie de înregistrări, sens în care face referire la relatarea martorului, existentă în dosarul de urmărire penală, volum 3, fila 149, respectiv «Am făcut totul profi, că sunt ofiţer de informații la bază», acesta făcând referire la o înregistrare pe care ar fi realizat-o într-o altă împrejurare și despre care i-a adus la cunoștință inculpatului (Bădălău Niculae – n.r.).
• De asemenea, arată că există numeroase aplicații accesibile oricărui posesor de telefon sau de alt mijloc electronic care permite alterarea conținutului înregistrărilor prin adăugiri, eliminări, ștergeri, martorul (Păsat Dan – n.r.) putând face acest lucru.
• Solicită să se aibă în vedere şi rivalitatea dintre inculpatul (Bădălău Niculae – n.r.) şi martorul (Păsat Dan – n.r.), precum şi credibilitatea sub semnul îndoielii a martorului (Păsat Dan – n.r.), care a fost condamnat definitiv pentru șantaj.
• Pe de altă parte, solicită să fie avut în vedere că înregistrările cu mijloace proprii circumscrise art. 139 al. 3 Cod procedură penală nu sunt supuse unei autorizări prealabile, însă legea permite un control de legalitate posterior, mijlocul adecvat fiind expertiza, sens în care arată că aceste înregistrări nu au fost verificate nici de procuror, astfel că nu este garantată vreo intervenție asupra lor, respectiv că ar fi fost efectuate cu echipamentul prezentat de către denunțător.
• În ceea ce privește înregistrările tehnice ale DNA, arată că îşi întemeiază suspiciunile tot pe capacitatea denunţătorului (Păsat Dan – n.r.) de a modifica conținutul acestora, în condițiile în care nu există niciun martor care să confirme cele înregistrate.
• Solicită să se observe că denunţătorul, la data de 25.11.2022, şi-a abandonat şoferul pe câmp şi a continuat călătoria doar cu inculpata (Matache Elena – n.r.) pentru a primi alegata mită, o eventuală depoziţie a şoferului, în situaţia în care ar fi fost prezent, nu putea decât să întărească versiunea prezentată de denunțător.
• De altfel, arată că nu există procese-verbale pe care articolul 150 alin. 5 din Codul de Procedură Penală le impune a fi realizate în momentul participării la anumite activități de către colaboratorul autorizat.
• În aceste procese verbale, printre altele, legea impune descrierea dispozitivelor tehnice utilizate, denumire, serie, marcă etc., pentru a putea verifica dacă înregistrările au fost efectuate cu mijloacele tehnice puse la dispoziție de către DNA, această descriere fiind necesară a exista, lipsa acesteia întărind suspiciunea. 
• Astfel, solicită efectuarea unei expertize a înregistrărilor efectuate, cu obiectivele menţionate în cererea de probe, cu participarea unui expert recomandat”, se arată în încheierea de ședință din data de 27 noiembrie 2025.

În ce limite spune judecătorul că îl va audia pe denunțătorul lui Bădălău

Judecătorul de cameră preliminară a admis solicitarea lui Niculae Bădălău de audiere a denunțătorului Dan Păsat, însă i-a respins capătul de cerere cu privire la expertiza vocii și vorbirii din înregistrările audio-video.

• „Se are în vedere obiectul procedurii de față, cererile și excepțiile concrete formulate în cauză în acest ciclu procesual de inculpați, precum și teza probatorie invocată în cererea scrisă pentru mijloacele de probă propuse inclusiv prin raportare la argumentarea cererii de probatorii și în ceea ce privește respingerea cererii de efectuare a expertizei raportat inclusiv la obiectivele propuse pentru expertiza solicitată.
• În coordonatele expuse, judecătorul apreciază pentru proba cu expertiza că lucrările și materialul din dosarul de urmărire penală, precum și lucrările și actele transmise ulterior instanței chiar și în ciclul procesual anterior și existente la acest moment la dosarul cauzei sunt suficiente pentru soluţionarea în mod just și echitabil a acestei faze a procesului penal, mai ales având în vedere și admiterea parțială a probatoriului în legătură cu martorul (Păsat Dan – n.r.).
• Cu privire la martorul (Păsat Dan – n.r.), teza probatorie invocată va fi cenzurată de către judecător doar la aspecte punctuale vizând o eventuală conduită a organelor statului care s-ar fi răsfrâns asupra acțiunilor concrete ale denunțătorului, precum și cu privire la înregistrarea efectuată la data de 11.11.2022, apreciind că celelalte aspecte nu sunt utile soluționării cauzei prin raportare la aceleași considerente anterior pronunțate”, se mai arată în documentul citat.

Mită de 170.000 de euro pentru alimentarea cu apă

Niculae Bădălău și Elena Matache au fost trimiși în judecată de DNA pe data de 16 decembrie 2022. 

• „În zilele de 9 august 2022 și 19 noiembrie 2022, inculpatul Bădălău Niculae, în calitatea menționată mai sus, i-ar fi pretins unui primar de comună să atribuie un anumit contract unei societăți administrate de o rudă a inculpatului.
• Contractul viza «Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă potabilă…», fiind estimat la valoarea de 7.071.925 lei fără TVA.
• În schimbul acestui «serviciu», inculpatul ar fi promis că va determina o persoană din conducerea Companiei Naționale de Investiții (C.N.I.), asupra căreia a lăsat să se înțeleagă că are influență, să asigure finanțarea a două proiecte depuse la această instituție de primăria respectivă”, arată procurorii DNA.

Practic, Bădălău voia ca reabilitarea rețelei de apă să fie făcută cu aceeași firmă care a construit-o cu un an înainte, iar lucrarea avea deja nevoie de reparații.

• „Inculpatul Bădălău Niculae, prin intermediul celeilalte persoane cercetate în prezenta cauză, i-ar fi oferit primarului mai multe sume de bani pentru ca, în schimb, acesta să efectueze în continuare plățile către firma respectivă, chiar și pentru lucrări neconforme.
• În același context, la data de 19 noiembrie 2022, inculpatul Bădălău Niculae i-ar fi promis primarului remiterea unui procent de 7% (170.000 de euro) din valoarea contractului menționat mai sus, dar și dintr-un viitor contract a cărui atribuire urmărea să o obțină pentru aceeași firmă, de la primăria respectivă.
• Ulterior, în data de 25 noiembrie 2022, prin intermediul aceluiași om de afaceri, inculpatul Bădălău Niculae i-ar fi remis edilului 35.000 de lei, reprezentând o parte din suma de bani promisă în legătură cu contractul în derulare”, mai arată procurorii DNA.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro