Procesul în care e contestată numirea Liei Savonea în fruntea Curții Supreme a fost strămutat de Înalta Curte

Decizii care vulnerabilizează justiția

Prin această hotărâre, dosarul a fost mutat de la Curtea de Apel Cluj la Curtea de Apel Alba, în „pofida faptului că argumentele invocate de CSM sunt neobișnuite și periculoase pentru rolul societății civile într-o democrație”, arată Declic, într-un comunicat de presă.

CSM susține că magistrații clujeni ar putea fi „influențați” de activitatea civică a Declic și de articolele din presă, anexând ca „probe” două articole locale și o fotografie de la depunerea acțiunii.

„Este un precedent periculos. Dacă instanțele pot fi considerate «influențate» doar pentru că cetățenii își exercită dreptul la participare civică, atunci, orice proces cu miză publică poate fi mutat după bunul plac al celor contestați. În loc să protejeze independența justiției, astfel de decizii o vulnerabilizează”, a afirmat Roxana Pencea Brădățan.

Strămutarea, susține comunitatea Declic, înseamnă costuri suplimentare pentru continuarea procesului și „riscul major ca dosarul să ajungă la un complet obedient față de gruparea consolidată în jurul Liei Savonea”.

„O excepție de neconstituționalitate”

Având în vedere rolul esențial al președintelui instanței supreme în sistemul judiciar, comunitatea Declic a depus la dosar și o excepție de neconstituționalitate cu privire la procedura generală de numire a președintelui Înaltei Curți.

Legislația actuală permite o numire arbitrară, lipsită de criterii obiective de evaluare și contrară standardelor constituționale privind independența justiției.

„Legea actuală nu oferă garanțiile minime pentru o numire transparentă și predictibilă. De aceea am cerut Curții Constituționale să se pronunțe. Președintele ÎCCJ nu poate fi numit printr-o procedură opacă, construită pe criterii inexistente”, a declarat Roxana Mândruțiu, avocata Declic.

Excepția subliniază trei probleme majore: afectarea garanțiilor de independență a justiției, o sistematizare legislativă eronată care îngrădește accesul la control judecătoresc și un proces cu miză pentru statul de drept.

Acțiunea în instanță a Declic, de contestare a numirii Liei Savonea ca președinte al ÎCCJ, este susținută de 70.000 de cetățeni care au semnat petiția „Nu mai promovați judecători toxici”. Aceeași comunitate finanțează integral procesul, inclusiv costurile suplimentare generate acum de strămutare.

Lia Savonea, în centrul unui nou scandal

Lia Savonea, actuala președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, se află din nou în centrul unei controverse majore după acuzațiile apărute în documentarul Recorder și declarațiile fostei judecătoare Daniela Panioglu. Numele său este legat de decizii sensibile și de o influență puternic contestată în sistemul judiciar românesc.

Documentarul Recorder „Justiție capturată” a readus în discuție acuzații grave privind influența exercitată în sistemul judiciar. În investigație, mai mulți magistrați vorbesc despre un mecanism de control care ar fi afectat modul în care se soluționează dosarele de corupție.

După acest documentar, și fosta judecătoare Daniela Panioglu a susținut că „nu funcționează nimic mai bine în România decât corupția din justiție”, indicând-o pe Lia Savonea ca figură centrală a acestui sistem.

Panioglu spune că modul în care au fost schimbate completele în unele dosare ar fi influențat termenele și riscul de prescripție. Lia Savonea a respins toate acuzațiile, spunând că „mărturiile invocate nu sunt susținute de fapte verificabile și conțin afirmații necorespunzătoare realității”.

Secția pentru judecători a CSM a reacționat la materialul Recorder, afirmând că reportajul ar face parte „dintr-o campanie de destabilizare a puterii judecătorești” și susținând că acuzațiile din film nu reflectă evaluările europene recente privind funcționarea statului de drept.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro