„Profesorul avea o foaie de disciplină cu coduri: pentru vorbit în timpul orei, dacă nu avea manualul…” Experiența unui cadru didactic din Pitești în Dubai

Ionuț Deaconu era profesor de engleză într-un liceu din Pitești de mai bine de un deceniu când a decis să facă o schimbare radicală. A plecat în Emiratele Arabe Unite în urmă cu nouă ani nu pentru a-și construi o nouă carieră, ci pentru că se îndrăgostise. Relația însă nu a funcționat, așa că a trebuit să ia o decizie: se întoarce acasă, la catedră, unde își înghețase postul sau se bucură de experiența de a lucra într-o școală privată din Dubai? A ales a doua variantă și a rămas acolo timp de patru ani.

Înainte să se întoarcă în țară, și-a pus pe hârtie o listă cu lucruri pe care ar putea să le facă în România. „Cineva mi-a zis: tu trebuie să faci ce te pricepi, ce ai lucrat o viață”.

S-a întors în 2019 și a înființat un centru de învățare a limbilor străine. Și-a cumpărat o casă cu teren în Moșoaia, la 10 kilometri de Pitești. Astăzi, locuiește acolo împreună cu soția sa, originară din Vietnam, și fetița lor de un an. Pe terenul din spate vrea să construiască un minicampus, cu școală generală, teren de sport, laboratoare și alte spații de activități.

„Voi finanța școala din munca actuală. În momentul de față, tot ce reușesc să strâng investesc în această școală. Puteam să-i pun deoparte, să fac excursii, dar am considerat că e mai bine să investesc. Pas cu pas, cu ceea ce lucrez, cu munca mea, și cu speranța că și alți părinți vor veni alături de mine”, a spus profesorul pentru Școala 9.

Recomandări

UE declară război Beijingului în cazul subvențiilor pentru firmele chineze. „Am devenit dependenți de gazele rusești. Să nu repetăm greșeala cu China”

A fost responsabil cu disciplina în școală

La început, Ionuț a predat engleză și apoi a fost profesor supraveghetor, adică avea grijă să-i sprijine pe profesori atunci când apărea un conflict în sala de clasă.

„Eram responsabil cu disciplina și punctualitatea. La noi, asta nu există, trebuie s-o facă profesorul sau dirigintele. Din punctul meu de vedere, existența unui supraveghetor e un lucru foarte bun, pentru că așa profesorul se poate concentra pe predare”, afirmă dascălul.

În școala sa nu se gândește la un regim atât de strict. „La noi sună ciudat și negativ «detenție». Eu aș pune o zonă de reculegere, de muncă suplimentară”. Și acolo exista un sistem de meditații, dar acestea se făceau în școală, iar pentru asta, părinții plăteau extra. 

În general, se gândește ca școala lui să aibă un climat cât mai pozitiv. „Va exista și o sală unde să studieze, probabil la bibliotecă, o sală de festivități unde copiii să se manifeste artistic, fie că vor să facă teatru sau că vor să cânte, lucruri care să le facă plăcere. Și niște mici ateliere, vreau să implic și niște cluburi de gătit, de electronică, grădinărit, lucruri care să le facă plăcere și să aibă un rezultat în viață”, spune profesorul.

Recomandări

Xi Jinping a făcut cea mai mare restructurare a armatei chineze din ultimul deceniu. Strategia din spatele deciziei sale

Cum se aplanau conflictele în școala din Dubai

Când în România se discuta aprins despre înființarea unor săli pentru detenție în școală, tatăl din Pitești avea deja un model în minte pe care să-l implementeze în viitoarea lui școală.

Practic, jobul lui era să se plimbe în permanență pe coridoarele școlii, din când în când să se uite pe gemulețul pe care îl are fiecare clasă ca să verifice dacă ora se desfășoară în condiții bune. Dacă un copil deranja ora, era chemat Ionuț.

„Se discută cu elevul, i se spune că, dacă va continua în același mod, ajungem să vorbim cu părintele. Dacă situația persistă, este chemat părintele și dacă nici după aceea nu se potolește, există ceea ce se numește detenție, după modelul american: în pauză trebuie să stea în clasă și să studieze sau să-și facă tema. Nu stă singur, este supravegheat de cineva și în felul ăsta, el conștientizează că e bine să nu mai continue în același mod. Dacă va continua, stă și după ore”, explică acesta sistemul.

Recomandări

Zeci de mii de români, așteptați pe Litoral în minivacanța de 1 Mai și Paște. În străinătate, Grecia și Turcia sunt în top: „Turcii au învățat să facă ouă roșii pentru noi”

Avea situații în care elevii ajungeau să se și bată. „Nu aveai voie să pui mâna pe elev. Am avut colegi care au fost dați afară pentru simplul fapt că au pus mâna pe copil. Dacă se bat, îi poți despărți, doar îi tragi și îi imobilizezi, având grijă să nu-i lovești. Sunt momente în care te jignesc în arabă, te apostrofează, dar trebuie să-ți păstrezi calmul, cel mai important, și să încerci să aplanezi conflictul”.

Disciplina era un lucru extrem de important în școala din Dubai unde a lucrat. „Profesorul avea o foaie de disciplină și trecea un cod. B6 era, de pildă, pentru vorbit în timpul orei, B9 – dacă nu avea manualul la el. La finalul zilei, se introduceau toate datele în calculator, părintele știa ce a făcut elevul în ziua respectivă și a doua zi se luau măsuri. Se discuta întâi cu el și i se prezentau consecințele, că ar putea urma detenția”, povestește românul.

Mai mult, ca supraveghetor, trebuia să fie atent și dacă profesorii erau punctuali sau dacă se întâmpla să absenteze de la ore.

Potrivit acestuia, detenția funcționa în școala în care a lucrat. În cele mai grave cazuri, se putea ajunge la o suspendare pe câteva zile, o măsură care a fost introdusă și în noua lege a educației.

„Trebuie să existe și o autoritate, dar elevul trebuie lăsat să tragă propriile concluzii, să spună ce crede despre un lucru, fie că e vorba de ceva legat de materie sau un lucru care se întâmplă în clasă, să se discute politicos orice lucru din clasă. Trebuie ascultată și părerea elevilor”, consideră profesorul. 

„Să nu ai un stres că vii la școală”

Cu lecțiile învățate din Dubai, Ionuț Deaconu vrea ca în școala lui să se predea altfel: „Aș merge pe un stil de predare degajat, relaxat, n-aș pune accent pe note”.

De altfel, și când a predat în România, le spunea elevilor de la început să nu fie stresați cu notele, să se concentreze mai mult pe ce învață. „Din punctul meu de vedere, notele nu oglindesc realitatea. Pe mine mă interesează ca de la lecție la lecție acel elev să fi rămas cu ceva în plus”, spune dascălul.

„Nu i-aș stresa nici cu teme multe. Pot să le dau unul-două exerciții, dacă nu le-au făcut, ora următoare le facem împreună. Asta fac și cu elevii de acum”, mai explică Ionuț, din viziunea sa.

„Trebuie să fie un loc unde să vii să înveți de plăcere, să-ți placă și să nu ai un stres că vii la școală”.

Ionuț Deaconu, profesor:

Acum, majoritatea copiilor din Moșoaia migrează către școli din Pitești. El și-ar dori să-i aducă înapoi în sat, la aer curat, iar școala să devină un centru al satului. „Vrem să folosim și know-how-ul (cunoștințele, n.r.) local, cu meșteri din zonă, lucruri care să le facă plăcere copiilor, să facă și niște lucruri practice, nu toată ziua teorie. Aș băga un curs de antreprenoriat, unul de educație financiară, cum să plătească o factură, cum să se descurce în viață, cum să se poarte în societate, cum să procedeze dacă văd un om amărât pe stradă. Lucruri care acolo, în Dubai, se învață, la noi, nu prea. Cursuri medicale, de prim-ajutor, cum să te bandajezi dacă te-ai rănit”, mai enumeră din lucrurile pe care vrea să le facă.

O idee pe care o consideră potrivită pentru educația elevilor a preluat-o din Japonia, unde a ajuns la un moment dat când cocheta cu ideea de a se muta în Asia împreună cu soția sa. „Foarte important, i-aș învăța să aibă grijă de locul unde învață. Japonezii au acest concept: elevii să-și facă curat la locul de învățare. Mi se pare extraordinar acest lucru. Unde ești trebuie să păstrezi curat și frumos!”, spune Ionuț Deaconu.

Clase cu maximum 15 elevi

De asemenea, ar dori ca fiecare clasă să aibă un număr mic de elevi, ca să fie posibilă predarea diferențiată. Faptul că trebuia să predea la clase de 30 de elevi a fost unul dintre motivele pentru care, atunci când s-a întors în țară, după o perioadă, a decis să renunțe la postul din învățământul de stat.

„Am tras concluzia că nu are rost să mai continui, lăsând la o parte salariul. Puteam să lucrez și pe bani mai puțini, dar să-mi pot face meseria. Pierdeam mult timp cu rapoarte, planuri de lecții, care nu au legătură cu predarea, efectiv, pierdeam timpul. Așa că am zis că trebuie să fac ce-mi place să fac, să predau, și să lucrez cu oameni interesați”, afirmă el. Așa că știe clar că nu vrea ca noua lui școală să răpească din timpul profesorilor.

Prin urmare, clasele lui nu vor avea mai mult de 10-15 elevi. „Doar așa ai timp să-i verifici pe fiecare, să le dai unora de lucru separat. În primă fază o să începem cu patru clase, vedem cine vrea să vină și apoi mai vedem”, explică.

Cel mai important, Ionuț Deaconu și-ar dori ca elevii să se conecteze cu natura, părinții să înțeleagă cât pierd copiii dacă îi duc la școli înconjurate de blocuri și betoane. „Eu sunt un om care a crescut în natură și îmi doresc să transfer asta și fetiței mele. Cred că e nevoie de contactul cu natura, într-un mediu frumos în care să-ți facă plăcere să vii, nu să vezi doar clădiri și mașini în jur. M-am gândit și la un mic teren de sport, cu coșuri de baschet, o să fie și o mică piscină, o luăm încet încet”, mai spune.

Urmărește ca în timp, școala să devină principala sa sursă de venit. Vrea însă să dea și burse copiilor din comunitate.

Articolul complet, în Școala 9. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro