Proiect UDMR de modificare a Codului Penal: Scapă de închisoare toți cei care au executat cel puțin jumătate din pedeapsa până în 10 ani
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Proiect UDMR de modificare a Codului Penal, depus în Parlament. Potrivit unițiativei legislative, scapă de închisoare toți cei care au executat cel puțin jumătate din pedeapsa până în 10 ani, iar în cazul condamnaților care au împlinit 60 de ani, se poate dispune eliberarea condiționată, după executarea a cel puțin o treime din pedeapsă.
Cuprins:
Potrivit modificărilor propuse la Codul Penal, eliberarea condiţionată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă cel condamnat a executat cel puțin jumătate din pedeapsă, în cazul închisorii de până în 10 ani, sau cel puțin două treimi din pedeapsă, dar nu mai mult de 15 ani.
În prezent, Codul penal prevede eliberarea condiționată în cazul executării a cel puțin două treimi din pedeapsă.
Inițiatorii mai propun ca în cazul condamnaților care au împlinit 60 de ani, se poate dispune eliberarea condiționată, după executarea efectivă a cel puțin o treime din durata pedepsei, și nu cel puţin două treimi din durata pedepsei, cum prevede actuala legislație penală.
În plus, în calculul fracţiunilor de pedeapsă, se ţine seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate. În acest caz, liberarea condiţionată nu poate fi dispusă înainte de executarea efectivă a cel puţin o treime din durata pedepsei, față de jumătate din durata pedepsei, cum este îân prezent, când aceasta nu depăşeşte 10 ani, şi a cel puţin jumătate, față de două treimi, când pedeapsa este mai mare de 10 ani.
Cei condamnați la cel mult un an de închisoare vor sta în arest la domiciliu
Parlamentarii UDMR vor să modifice și Legea 254/2013, privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
În prezent, legea prevede că regimul închis se aplică iniţial persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 3 ani, dar care nu depăşeşte 13 ani. Inițiatorii propun ca doar cei condamnați pentru fapte cu violența, cu închisoare mai mare de 3 ani, să fie supuși regimului închis.
Același amendament propun și la regimul semideschis, care potrivit celor de la UDMR ar trebui să se aplice persoanelor condamnate pentru fapte fără violență, la pedeapsa închisorii mai mare de trei ani, dar care nu depăşeşte 13 ani.
În prezent, de regimul semideschis putea benefica doar persoanele condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 3 ani.
Inițiatorii mai propun ca în cazul persoanelor condamnate la până la un an, executarea pedepsei să se realizeze în arest la domiciliu, cu excepția persoanelor condamnate pentru fapte de corupție. Același regim ar urma să se aplice și celor care mai au de executat un an din pedeapsa inițială, mai mare de un an de zile.
Parlamentarii vor ca în cazul celor care elaborează lucrări științifice publicate sau invenții și inovații brevetate, să se considere 20 de zile executate, pentru fiecare lucrare. În prezent, legislația prevede că în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii brevetate, se consideră 20 de zile executate, indiferent de numărul lucrărilor ştiinţifice sau al invenţiilor realizate, pentru întreaga durată a executării pedepsei, inclusiv în cazul pedepselor contopite.
Ce spun inițiatorii: În România sunt peste 26.000 de deținuți cărora nu li se respectă drepturile
Parlamentarii UDMR arată în expunerea de motive că, în cazul unei amende din partea CEDO, pentru condițiile neconforme din penitenciare, țara noastră ar trebui să plătească aproximativ 3 milioane de euro.
De asemenea, ei spun că în situația personelor deținute în prezent în penitenciare, despăgubirile, pentru un an de detenție ”neconformă” ajung la 77.964.000 de euro.
Pentru a se face acest calcul, s-a avut în vedere că, în prezent, deținuții cărora nu li se respectă standardele CEDO sunt în număr de circa 26.000 de persoane.
”Suntem conștienți că, pe plan intern, este foarte delicată punerea problemei adaptării unor acte normative prin care să se reducă aglomerația din penitenciare, însă este singura modalitate prin care se poate îmbunătățiconsiderabil condițiile de detenție și s-ar diminua sumele alocate penitenciarelor”, mai spun cei de la UDMR, în expunerea de motive.
Propunerea legislative a fost depusă pe data de 8 martie, la Senat, și este semnată de Császár Károly Zsolt - senator UDMR; Cseke Attila-Zoltan - senator UDMR; Fejér László-Ödön - senator UDMR; Novák Csaba-Zoltán - senator UDMR; Tánczos Barna - senator UDMR; Verestóy Attila - senator UDMR; Ambrus Izabella-Agnes - deputat UDMR; Márton Árpád-Francisc - deputat UDMR.
Nu este prima inițiativă de acest gen. După ce Guvernul a trimis la Parlament proiectul de lege privind grațierea colectivă, senatorul PSD Șerban Nicolae, care este și președinte al Comisiei juridice din Senat, a depus mai multe modificări la proiectul Legii grațierii depus de Guvern în Parlament. Astfel, ar urma să beneficieze de grațiere și cei condamnați pentru fapte de corupție, inclusiv pentru luare și dare de mită, trafic de influență și abuz în serviciu. În plus, ar urma să fie reduse, în anumite condiții, și pedepsele de până la 10 ani închisoare.
Proiectul de lege este încă la Senat, în dezbaterea comisiei juridice.
