Propagandă intensă pentru legitimarea unui război împotriva NATO. Trei țări sunt acuzate că i-au „înșelat” pe ruși în urma ieșirii din URSS: „Să-i rănim pe nebuni”

Estonia, Letonia și Lituania se află în vizorul Kremlinului

Deputatul ultranaționalist Konstantin Zatulin, membru al partidului de guvernământ Rusia Unită, a acuzat de la tribuna Dumei de Stat că țările baltice „au căzut din ce în ce mai mult în rusofobie”, relatează The Moscow Times.

Zatulin, prim-vicepreședinte al Comisiei pentru afacerile CSI (Comunitatea Statelor Independente) și relațiile cu compatrioții, a criticat în special Estonia și Letonia, cu minorități ruse în proporție de 20%, respectiv 24%. Cealaltă țară baltică, Lituania, are o minoritate rusă de 5%.

Deputatul rus susține că țările baltice „au înșelat o parte semnificativă a populației lor, în principal pe etnicii ruși, pentru că au promis public, în timpul discuțiilor despre secesiunea de Uniunea Sovietică, că toată lumea va trăi într-o «țară independentă și fericită»”. „Însă de la bun început au introdus conceptul de «non-cetățeni»”, a acuzat el, umflând apoi procentajele rușilor la 30% în Estonia și la 40% în Letonia.

„Aceasta era înșelăciunea: «indiferent de cât timp locuiți și lucrați în Letonia, sunteți străini și trebuie să vă dovediți loialitatea în diverse moduri și, cel mai important, vom face tot ce ne stă în putere pentru a vă crea cât mai multe dificultăți»”, a insistat Konstantin Zatulin, fără să aducă dovezi.

Deputatul din Rusia Unită a făcut aceste declarații în contextul introducerii în Duma de Stat a unui proiect de lege care i-ar permite liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, să lanseze intervenții militare în străinătate sub motivul „protejării rușilor de persecuții”. La mijlocul lunii aprilie, deputații ruși au aprobat acest proiect de lege în primă lectură. „Să-i rănim pe nebunii din țările baltice și să-i apărăm pe rușii de acolo de umilință și persecuție”, a cerut atunci președintele Dumei de Stat, Veaceslav Volodin.

Noul proiect de lege din Rusia vine pe fondul unor avertismente din partea agențiilor occidentale de informații occidentale potrivit cărora Vladimir Putin intenționează să atace o țară membră NATO până la sfârșitul acestui deceniu. Șeful Serviciului Federal de Informații (BND) al Germaniei a avertizat asupra riscului unor provocări rusești în statele baltice după scenariul din Crimeea, în timp ce ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a menționat că acest lucru s-ar putea întâmpla încă din 2028.

Rusia se pregătește de un război deschis împotriva NATO

Potrivit analiștilor de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), Rusia se află în „faza zero” a pregătirilor de război împotriva NATO, care presupun în acest moment o propagandă activă de legitimare a unei agresiuni, reorganizarea districtelor militare, modernizarea, extinderea și înființarea de baze militare la granița cu Finlanda și operațiuni hidride pe teritoriul european duse prin sabotaje, coruperi de politicieni, oameni de afaceri, jurnaliști etc., interferențe în alegeri, dezinformare, spionaj și multe alte activități malițioase.

Estonia, Letonia și Lituania au luat în ultimii ani mai multe măsuri menite să le asigure securitatea și să scadă influența rusă. De exemplu, rușii din Letonia sunt obligați să cunoastă limba de stat și să-și demonstreze sursele de venit, inclusiv pentru obținerea permisului de ședere. Rusia este privită cu suspiciune în aceste țări și în alte foste colonii sovietice, inclusiv în Republica Moldova, după decenii marcate de deportări, epurare etnică și rusificare forțată.

Rusia promovează de curând ideea unei „Republici Populare Narva” în Estonia, stârnind îngrijorări în contextul geopolitic actual. Orașul Narva, cu 90% populație rusofonă, este situat la granița cu Rusia, ceea ce îl face un punct sensibil pentru securitatea regională. Campania de propagandă din jurul „Republicii Populare Narva” evocă evenimentele din 2014, când Rusia a anexat Peninsula Crimeea și a declanșat războiul din Ucraina folosindu-se de narațiuni similare.

Konstantin Zatulin, un ultranaționalist care s-a arătat deranjat chiar și de Biserica Ortodoxă Română

Konstantin Zatulin (67 de ani) are o îndelungată carieră politică, fiind membru al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice până la destrămarea URSS în 1991, apoi membru al Partidului Liberal Democrat din Rusia (de fapt, ultranaționalist, în pofida denumirii) și al alianței politice Patria – Toată Rusia, care s-a transformat în Rusia Unită după preluarea puterii de către Vladimir Putin în 1999.

El s-a remarcat prin numeroase declarații agresive la adresa fostelor republici sovietice, contestând, de regulă, independența acestora, ceea ce i-a adus interdicții în Ucraina (2006, 2008 și 2022) și Armenia (2022). În 2021, Zatulin a declarat într-un interviu că „Ucraina este un dușman al Federației Ruse și ar trebui să facem tot posibilul pentru a ne asigura că Ucraina își încetează existența”.

Anterior, în 2007, Zatulin a acuzat Biserica Ortodoxă Română de „prozelitism” în scopul „anexării” Republicii Moldova la România.

În 2022, deputatul rus a amenințat Kazahstanul cu măsuri „ca în cazul Ucrainei”, referindu-se la agitarea apelor pentru separarea regiunii Kazahstanul de Nord de restul țării.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE