Purtătorul de cuvânt al BNR, după ce inflaţia a ajuns la 8,5%: Creşterea este relativ mică faţă de luna precedentă

Dan Suciu precizează că „inflația a crescut în februarie 2022 și în România, ajungând la 8,5%, dar este un fenomen general global”.

„Creșterea este relativ mică față de luna precedentă și semnificativ mai scăzută decât în alte țări din regiune. Țările baltice, deși sunt în zona euro, au o inflație între 11 și 14% , Polonia și Bulgaria, Cehia deja au peste 9%. Suntem, împreună cu Ungaria, Belgia etc., la mijlocul clasamentului țărilor din UE. Aceasta, în condițiile în care, anul trecut, România era țara cu inflația cea mai ridicată din UE”, arată purtătorul de cuvânt al BNR.

Dan Suciu a explicat şi evoluţia dobânzilor în raport cu inflaţia.

Există o corelație directă între creșterea inflației și a dobânzilor și de aceea dobânzile au crescut peste tot în lume. În România, dobânzile continuă să fie mult sub rata inflației. ROBOR la 3 luni, luat cel mai adesea ca reper, este 4,36%, iar la 12 luni, 4,52%, deci aproape jumătate din rata inflației.

Dan Suciu:

„Deoarece creșterile de inflație și dobânzi au loc peste tot în lume, singura comparație care se poate face este cât de real negativă este rata dobânzii în diferite țări. La 2-4% dobândă real negativă suntem tot pe la mijlocul clasamentului între țările UE, deci nu se poate spune că a avut loc o creștere exagerată de dobândă”, scrie Dan Suciu.

Recomandări

Rufin Zamfir, expert în dezinformare rusească: „Este obligatoriu ca instituțiile competente să verifice dacă Rusia a interferat în procesul electoral din România”

„Leul a fost relativ stabil”

„Leul a fost relativ stabil în această perioadă pe piața interbancară, în timp ce alte monede din regiune – forint, zlot – au avut deprecieri semnificative. Zlotul a pierdut de la începutul conflictului din Ucraina 9,5%, iar forintul, 8,6%”, notează purtătorul de cuvânt al BNR.

„Tensiunile la noi s-au manifestat mai ales pe piața caselor de schimb valutar la cumpărarea de bancnote de euro sau dolari, dar aici a fost vorba de cu totul altceva – de o cerere crescută de bancnote în valută, de bani fizici, și nu de o tensiune pe cursul de schimb propriu-zis. Această presiune a scăzut pe măsură ce s-a răspuns cererii existente prin punerea la dispoziție de bani fizici, odată ce aceste bancnote au fost aduse din străinătate și distribuite celor care le căutau”, transmite Dan Suciu.

„Situația de la casele de schimb nu a influențat semnificativ evoluția cursului de schimb pe piața interbancară. De altfel, la sfârșitul săptămânii trecute, tensiunea s-a redus substanțial și la casele de schimb valutar”, scrie Suciu.

Purtătorul de cuvânt al BNR mai spune că „deși dobânzile de împrumut ale statului au crescut în ultima vreme, aceasta s-a întâmplat nu numai în România, ci și în regiune, chiar într-o măsură mai mare, și nu reprezintă o scădere de încredere în statul român”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro