Industria de apărare din România se află într-un moment crucial de reconstrucție, beneficiind de o sumă importantă de bani prin instrumentul SAFE. Ministrul Economiei, Radu Miruță, a subliniat provocările și oportunitățile acestui proces într-o dezbatere la Institutul ASPEN, în cadrul Aspen European Strategic Forum 2025.
Cuprins:
Radu Miruță a explicat: „Provocarea este să găsim cel mai eficient mod. Pentru că în timp ce armata cere dispozitive de ultimă generație, industria de apărare din România n-a mai avut investiții de 30 de ani prin intermediul cărora să poată oferi produse de ultimă generație uniform la cerința armatei române.”
În prezent, există 15 entități în industria de apărare, dintre care doar 4 sunt profitabile, iar 11 înregistrează pierderi. Ministerul analizează care dintre acestea pot fi revitalizate.
Strategia de revitalizare implică:
Ministrul a subliniat importanța utilizării eficiente a fondurilor: „Preocuparea mea ca ministru este să folosim acest mecanism pentru a dezmorți industria de apărare din România.”
Un aspect esențial al strategiei este asigurarea transferului tehnologic către platformele existente în România.
În același timp, se urmărește negocierea unor condiții comerciale avantajoase pentru țară. „Nu e suficient o burtieră cum că o fabrică nouă se face în România pentru că de multe ori, sub un titlu din ăsta, au fost niște condiții comerciale foarte dezavantajoase pentru România”, a explicat ministrul.
Un exemplu relevant este situația companiei Romaero. După intrarea în insolvență, datoriile companiei au crescut semnificativ într-o perioadă scurtă. Ministrul a exprimat îngrijorarea față de interesele unor grupuri care ar dori falimentul companiei pentru a obține terenurile acesteia.
„Știu că dorința unora din România este ca Romaero să se mute din insolvență în faliment, pentru că pe ei nu-i interesează industria aeronautică, îi interesează cele 35 de hectare de teren de la Romaero pe care să construiască ansambluri imobiliare”, a declarat ministrul.
În ceea ce privește sectorul turismului, ministrul a evidențiat lipsa unei strategii coerente și necesitatea implicării directe a industriei în dezvoltarea acesteia.
„În bucata de Minister al Turismului nu există nicio strategie. Neavând nicio strategie, ești ca un obiect aruncat într-un ocean și nu știi spre ce mal să înoți.”, a explicat oficialul.
Printre problemele identificate se numără:
Ministrul a subliniat necesitatea unei abordări bazate pe expertiză: „Trebuie să existe o astfel de strategie făcută de niște oameni mai specialiști decât sunt eu. Eu sunt software în telecomunicație, inginer, nu un specialist în turism, dar există oameni cu care mă sfătuiesc și cei care trebuie să facă asta sunt direct beneficiarii.”
În ceea ce privește investițiile militare, ministrul a menționat că detaliile sunt clasificate, dar a subliniat colaborarea strânsă cu Ministerul Apărării.
„Tot ce pot să vă spun este că e o colaborare foarte funcțională cu Ministerul Apărării. Am primit lista de priorități de la Ministerul Apărării și ne uităm cum putem deservi pe teritoriul României această listă de priorități”, a declarat oficialul.
O preocupare majoră este asigurarea unor condiții avantajoase pentru România în cadrul acestor investiții. Ministrul a oferit exemplul negocierilor cu Rai Metal pentru fabrica de pulberi de la Pirochim Victoria, unde s-au obținut condiții mai bune pentru țară.
„Le-am luat rând pe rând, le-am modificat și la final, doar din condițiile astea cuantificabil punctual, sunt 92 de milioane de euro în plus pentru România”, a explicat ministrul.
Institutul Aspen România organizează cea de-a șasea ediție a Aspen Energy Summit, un eveniment de referință în peisajul energetic regional și european. Tema din acest an, „Gestionarea trilemei: acces, securitate, sustenabilitate”, aduce în prim-plan provocările majore ale sectorului energetic, în care accesul, securitatea și sustenabilitatea trebuie echilibrate într-un context global complex.