Rămășițele fostei platforme industriale RAFO se vând pe OLX. Un teren din fostul combinat Carom, scos la licitație cu 4,5 milioane de euro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un teren de aproape 250 de hectare, care făcea parte din fosta platformă industrială a RAFO, se vinde acum pe internet, prețul de pornire fiind de 4,56 milioane de euro. Terenul este scos la vânzare de către lichidatorul judiciar al Carom Onești, fostul combinat românesc de producere a cauciucului sintetic.
Cuprins:
Anunțul a fost postat pe platforma de comerț online OLX și, potrivit acestuia, se scoate la vânzare un teren cu o suprafață 2,45 milioane de metri pătrați în Onești și construcțiile de pe acesta, din strada Industriilor.
Clădirile sunt demolabile, fiind în stare avansată de degradare.
Totuși, zona este industrială, astfel că orice posibil proprietar ar trebui să investească sume considerabile dacă dorește să construiască ansambluri de locuințe sau centre comerciale.
Parte a platformei industriale
Carom Onești a luat ființă în anul 1962, iar numele său provine de la abrevierea sintagmei Cauciuc Românesc. În 1969, compania a fost comasată cu rafinăria de pe aceeași platformă industrială.
Combinatul petrochimic a lucrat întotdeauna cu rafinăria RAFO Onești, cele două fiind legate tehnologic între ele.
Privatizare cu cântec în 2003
În anul 2003, fosta Autoritate pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS, actuala AAAS – n.r.) a vândut 51% din acțiunile Carom către Tender SA, companie patronată de către omul de afaceri Ovidiu Tender. Aceasta a intrat în faliment în anul 2005.
Carom a fost preluată ulterior de Balkan Petroleum, deținută de omul de afaceri Marian Iancu.
În anul 2008, Carom a fost cumpărată de Energy Bio Chemicals. Aceasta a intrat în insolvență în anul 2013, la cererea furnizorului de electricitate E.ON Energie România. Lichidatorul său este societatea R & I Group SPRL.
Iancu și Tender, condamnați la ani grei în Dosarul Carom
În anul 2006, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) i-a trimis în judecată pe Tender și Iancu.
Aceștia au fost acuzaţi că au preluat ilegal controlul Carom şi au prejudiciat compania cu 140 de milioane de lei noi. Suma era stabilită pentru anul 2003.
În anul 2015, Curtea de Apel București l-a condamnat definitiv pe Iancu la 14 ani de închisoare, iar pe Tender la 12 ani și 7 luni. Decizia a venit cu doar o zi înainte ca faptele să se prescrie.
Instanța a dispus atunci și confiscarea a 322 de milioane de lei, echivalentul a aproape 75 de milioane de dolari.
RAFO este și ea falită
Marian Iancu se afla deja în închisoare la acel moment, după o altă condamnare definitivă, de 12 ani, în ”Dosarul Rafo”. În acel caz, Iancu a fost acuzat de de evaziune fiscală și spălare de bani, judecata durând opt ani.
În dosarul RAFO, Înalta Curte de Casație și Justiție i-a mai condamnat definitiv în anul 2012 și pe Corneliu Iacobov (7 ani de închisoare), Toader Găurean (6 ani), Marin Marin (7 ani).
Potrivit sentinței din dosar, statul trebuia să recupereze aproximativ 214 de milioane de dolari, dar a recuperat doar 2,5% din sumă, conform G4Media.
RAFO a fost privatizată în anul 2001, când a ajuns în proprietatea omului de afaceri Corneliu Iacobov, prin intermediul unui consorțiu. Ulterior, a trecut în anul 2003 în proprietatea Balkan Petroleum, firmă deținută de Marian Iancu.
În 2006, RAFO a ajuns la omul rus de afaceri Iacov Goldovksi, iar din anul 2016 a fost preluată de un grup de oameni de afaceri din Republica Moldova, condus de către Vitali Cebanu.
În luna septembrie 2019, Tribunalul Bacău a pronunțat falimentul RAFO, la 11 ani de la oprirea activității. Lichidatorul său este casa de insolvență CITR.
Statul are de recuperat peste un miliard de lei
În final, din cele două dosare, statul a rămas să recupereze peste 290 de milioane de dolari, echivalentul a 1,25 miliarde de lei.
Suma este echivalentă cu 988.000 de salarii minime pe economie sau peste 82.000 de angajați plătiți pe minimul pe economie timp de un an.
Nici lichidarea Carom, nici cea a RAFO nu au legătură cu recuperarea prejudiciilor dispuse de judecători.
