Cele mai multe victime ale traficului de persoane din Uniunea Europeană provin din România, arată un raport al Departamentului de Stat al SUA. Cu toate acestea, Guvernul României nu îndeplinește pe deplin standardele minime pentru reducerea şi chiar eliminarea traficului de persoane, arată raportul citat. O realitatea sumbră, relatată în cifre alarmante.
Cuprins:
România rămâne ca țară o sursă principală pentru victimele traficului sexual și ale traficului de forță de muncă în Europa, arată raportul Departamentului de Stat al SUA pe 2022.
Marea majoritate a victimelor identificate sunt femei victime ale traficului sexual exploatate în România și în alte țări europene, inclusiv în Austria, Irlanda, Italia, Spania și Regatul Unit.
<strong>Printre grupurile vulnerabile se numără copiii care se află în instituții de stat sau care au ieșit din ele, copiii ai căror părinți călătoresc în străinătate pentru muncă, membrii comunității rome, femeile cu educație și venituri reduse, migranții și solicitanții de azil. </strong>
Traficanții acționează individual sau în grupuri mici, pe baza legăturilor familiale sau a intereselor comune, notează raportul citat. Autoritățile raportează mai puține cazuri în care sunt implicate grupuri mari, organizate, cu o ierarhie strictă și un lider puternic.
Traficanții au continuat să folosească metoda de recrutare „loverboy”, „prin care victimele acceptă oferte de muncă dubioase și riscante în diverse domenii, iar apoi, prin diferite metode și forme de control, sunt forțate să facă sex în scop comercial. Experții continuă să raporteze cazuri de femei românce recrutate pentru căsătorii fictive în Europa de Vest; după ce încheie aceste căsătorii, traficanții le forțează pe femei să facă sex comercial sau să muncească”, mai notează raportul citat.
Adolescenții și tinerii sunt vulnerabili online în fața traficanților de persoane și a abuzatorilor sexuali, cu precădere a celor care folosesc metoda „Loverboy”, arată un studiu realizat la solicitarea asociației eLiberare, în rândul a 502 tineri care utilizează internetul, cu vârste cuprinse între 15 și 25 de ani.
Ca răspuns la afluxul de refugiați care au fugit de invazia Rusiei în Ucraina și au ajuns în România, „guvernul a elaborat proceduri pentru identificarea și raportarea cazurilor de trafic, în special în rândul copiilor neînsoțiți, străini sau apatrizi; a stabilit proceduri pentru înregistrarea, tranzitul, rezidența și protecția copiilor vulnerabili și, în colaborare cu organizații interguvernamentale, a înființat opt centre sigure la punctele de trecere a frontierei, oferind copiilor și familiilor informații și servicii esențiale”, arată raportul citat.
Cu toate acestea, guvernul nu a respectat standardele minime în mai multe domenii-cheie, continuă raportul. Printre acestea se numără faptul că:
De exemplu, în ianuarie 2023, instanțele de judecată au respins un caz în care erau implicați cinci membri ai crimei organizate într-un caz de trafic sexual de copii care datează de 12 ani și în care erau implicate două fete instituționalizate în vârstă de 14, respectiv 15 ani.
Tot în ianuarie 2023, aceeași instanță a respins un caz în care erau implicați opt traficanți cunoscuți care, în 2011 și 2012, au exploatat mai multe fete minore în România și Italia.
La începutul lunii martie 2023, instanțele au respins cazul unui fost șef de poliție care a ajutat un grup de traficanți prin ignorarea plângerilor depuse de victimele traficului de copii.
Deși guvernul a adoptat o lege care a eliminat prescripția pentru infracțiunile de trafic de persoane în 2021, autorii care au comis infracțiuni înainte de 2021 au beneficiat de un termen de prescripție mai scurt, arată raportul.
În 2022, autoritățile au investigat 458 de cazuri noi de trafic. Dintre acestea, 399 de trafic sexual, 37 de trafic de forță de muncă și 22 de forme nespecificate de trafic.
Numărul cazurilor investigate este în scădere față de 628 în 2021 și 552 în 2020.
Autoritățile au trimis în judecată 307 persoane suspectate de trafic: 258 de trafic sexual, 27 de trafic de forță de muncă și 22 de forme nespecificate de trafic. Și aici raportul citat subliniază o scădere semnificativă față de 522 în 2021, dar o creștere față de 234 în 2020.
<strong>Instanțele de judecată au condamnat 138 de traficanți, dintre aceștia: 122 de trafic sexual și 16 de trafic de forță de muncă. De asemenea, o scădere față de 162 de traficați condamnați în 2021. Majoritatea traficanților condamnați au primit pedepse cuprinse între 2 și 22 de ani de închisoare. </strong>
Liviu015 08.12.2023, 13:45
La noi te condamna daca vinzi patrunjel la colt de strada.