Metoda „Loverboy” în Online. „Neîncrederea în Părinți și Autorități le-a împiedicat Pe Fete Să Sesizeze Abuzul”

„Persoanele cu stimă de sine scăzută, care sunt nesigure de ele sau de cum arată, sau au un istoric de traume în familie, sunt mai predispuse să cadă în capcana traficanților, pentru că aceștia se poziționează în relație într-un mod care să compenseze exact ce le lipsește din punct de vedere emoțional. În prima etapă a racolării, ei se poartă frumos cu victimele, ca niște persoane de încredere, le identifică nevoile emoționale”, arată studiul.
Pentru 83% dintre respondenți, cea mai importantă persoană de la care le place să primească complimente este iubitul/ iubita.
Libertatea a publicat un interviu cu un bărbat care a folosit metoda „Loverboy” pentru a trafica femei. Experiența lui s-a petrecut la începutul anilor 2000 și a durat șapte ani, dar rămâne una importantă, pentru că mecanismul exploatării fetelor a rămas intact.
Metoda denumită „Loverboy” este printre cel mai des folosite de traficanți pentru a racola fete, de cele mai multe ori minore.

„Nimeni nu te învață cum să folosești internetul, trebuie să te prinzi singur pe parcurs ce e bine și ce nu. Asta înseamnă că poți să ai și experiențe mai puțin plăcute, din care să înveți ulterior”, declară o persoană care a participat la studiul desfășurat de platforma eLiberare, care adună laolaltă mai multe ONG-uri care luptă împotriva traficului de persoane și a exploatării sexuale.

Recomandări

VIDEO Nervozitatea șefilor ASF când sunt întrebați de presă: ați încasat primă de performanță în 2022? Vicepreședinte: „Aveți un fix!” și a acoperit cu hârtii telefonul cu care era filmat

„Eu încerc să le pun diverse limitări și să nu mai folosească așa mult internetul, dar realitatea e că ei sunt mai pricepuți ca mine și nu merge întotdeauna”, explică unul dintre părinții consultați pe parcursul studiului citat.

O viață online

Chiar dacă mai bine de jumătate dintre adolescenți și tineri realizează că internetul vine la pachet cu riscuri, conștientizarea cu privire la problema traficului de ființe umane este scăzută. Doar jumătate dintre participanții la studiu consideră că internetul este nesigur pentru fete. Asta în timp ce statisticile arată că 9 din 10 victime ale traficului de ființe umane sunt fete și femei, comunică realizatorii studiului.

Telefonul personal este principalul dispozitiv pe care tinerii îl folosesc pentru utilizarea internetului, arată studiul citat. 97% dintre respondenți au spus că utilizează telefonul, urmat de laptop/PC personal, menționat de 60% dintre ei, dar semnificativ mai mult în rândul celor din mediul urban (73%) vs rural (48%).

În medie, respondenții petrec 4,4 ore online zilnic.

În ceea ce privește aplicațiile pe care tinerii petrec cel mai mult timp, topul în urma cercetării arată așa:

YouTube – 76%;
WhatsApp – 75%;
Instagram – 74%;
Facebook – 66%;
TikTok – 59%.

Recomandări

Patronul Euroins, Assen Hristov, acuză că „un angajat al SRI, Gabriel Cojocaru, care lucrează la prevenirea spălării banilor”, face parte din „haita care a ucis o companie sănătoasă, Euroins”

Avantaje și dezavantaje

8 din 10 tineri consideră că internetul este o sursă rapidă de informare, iar 77% consideră că te ține conectat de prieteni/colegi. Printre cele mai invocate avantaje se numără și faptul că este o sursă de divertisment, arată studiul citat.

Pe primul loc când vine vorba de dezavantajele mediului online sunt escrocheriile financiare online (77%), urmate de capcanele întinse de necunoscuți (61%) și ușurința de a trimite jigniri online (60%).

„Interacțiunea cu persoane necunoscute pe internet este una dintre căile prin care potențialele victime intră în contact cu traficanții în mediul online. Peste o treime dintre respondenți nu văd o problemă să discute cu persoane străine. Percepția generală a tinerilor este că multă lume discută cu necunoscuți pe internet, ceea ce normalizează genul acesta de interacțiune și reduce posibilitatea de a identifica un potențial risc”, arată studiul citat.

Metoda „Loverboy” în online. „Neîncrederea în părinți și autorități le-a împiedicat pe fete să sesizeze abuzul”

Recomandări

„Operațiunea a reușit, pacientul a murit”, au spus parlamentarii despre activitatea ASF pe timpul creșterii prețului la RCA din ultimii ani și recenta insolvență Euroins

Activități cu conținut sexual pe internet

36% dintre participanții la studiu spun că schimbul de fotografii sexy între parteneri este ceva OK, 35% dintre aceștia cred că multă lume o face; 48% spun că nu este OK, dar o face multă lume.

„Există un grad ridicat de acceptare și de normalizare a transmiterii de imagini cu conținut sexual pe net între parteneri. Acest lucru îl face vulnerabil pe proprietarul pozelor, care, într-o relație de tip Loverboy, este șantajat cu imaginile respective. Vizionarea de conținut pornografic este considerată o practică frecventă, ceea ce poate contribui la normalizarea cererii de servicii sexuale online și la normalizarea abuzului sexual”, arată studiul.

Lecții de la supraviețuitoare

Studiul a inclus și o parte de interviuri făcute pe un grup de supraviețuitoare ale traficului cu metoda „Loverboy”.

Factorii care le-au atras în situația de risc: Curiozitate, dorință de experimentare; dorința de validare; vulnerabilitate emoțională, sentimentul de a nu fi înțeles; relații disfuncționale acasă, nevoie de refugiu.

Factorii care le-au convins să accepte diverse cereri: Atitudine empatică, deschidere, ascultare; răbdare; persoană de același sex – faptul că interacțiunea (teoretic) a fost tot cu o fată i-a dat încredere că nimic rău nu se poate întâmpla.

Ce li s-a întâmplat: Cerere de poze sau video-uri nud; video call „deocheat” – care a fost filmat; amenințări că respectivele materiale vor fi făcute publice.

Cum au reacționat: Reacția spontană a fost să blocheze respectivul cont, cu speranța că toată povestea se va termina așa. Teama de respingere, de consecințe nefavorabile, că vor fi judecate și neînțelese, împreună cu neîncrederea în părinți și autorități, le-a împiedicat să vorbească cu apropiații și să sesizeze abuzul, conform studiului citat.

Soluții

O posibilă soluție pentru diminuarea pericolelor care îi pândesc pe tineri în online este ca aplicațiile să aibă un reprezentant legal în țară, care să poată fi contactat de cei care au nevoie de asta.

Totodată, dintre soluții se regăsește și pregătirea profesorilor, a părinților și a autorităților să vorbească și să identifice victime ale abuzurilor. Nu în ultimul rând, este nevoie de legislație aplicată.

„Atât adolescenții, cât și părinții lor consideră că reușesc destul de bine să gestioneze riscurile utilizării internetului singuri, prin diverse strategii proprii, fără însă a conștientiza riscurile la care se expun în mod curent prin simpla acceptare a unei cereri de prietenie a unui necunoscut”, concluzionează studiul.

Respondenții consideră că traficul pe persoane este periculos mai degrabă pentru persoanele vulnerabile, cu o situație materială precară sau o familie dezorganizată / disfuncțională, scenarii în care niciunul dintre cei investigați nu consideră că este, mai punctează studiul citat.

Studiul integral, efectuat de iZi Data, la solicitarea asociației eLiberare și cu finanțarea Ambasadei Britanice la București, poate fi consultat aici.

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email [email protected]