Alerta de Ebola declanşată, duminică, de un român aflat în vacanţă în ţară după mai multe luni de muncă la o centrală de eoliene din Nigeria s-a dovedit falsă, după ce toate analizele Institutului Naţional de Boli Infecţioase Matei Balş, din Bucureşti, au arătat, conform managerului dr. Adrian Streinu Cercel, că suspectul are malarie cu plasmodiu, un parazit transmis la om prin înţepăturile femelelor de ţânţari anofel infestate. În cazul acestei boli, perioada de incubaţie e cuprinsă între o săptămână şi câteva luni, iar în formele severe, manifestările constau în febră, frisoane, dureri de cap, dureri musculare, slăbiciune, vărsături, tuse, diaree şi dureri abdominale, multe dintre aceste simptome acuzate şi de ploieşteanul care a fost transferat, ieri, la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale “Victor Babeş”, pentru terapie specifică. Identitatea bărbatului a fost păstrată în continuare la secret, pentru protecţia familiei sale, şi aşa greu încercată după ce omul a fost declarat suspect de Ebola, malarie şi febră tifoidă. “Duminică, soţia şi fiul bolnavului au fost izolaţi, dar acum s-a ridicat orice interdicţie în privinţa lor”, ne-a declarat directorul Direcţiei de Sănătate Publică Prahova, dr. Anca Dobrescu.
Trebuia să ia pastile continuu
“Malaria se tratează şi cel mai important e că nu se transmite de la om la om, ci numai prin înţepătura femelei anofel, aşa că bolnavul nu e contagios, iar familia lui nu a fost nici o clipă în pericol”, ne-a explicat dr. Lawrence Chukwudi Nwabudike (foto), specialist în dermatologie,
Cuprins:
acupunctură şi homeopatie, originar din Nigeria. Potrivit medicului, românul s-a infectat, cel mai probabil, pe fondul unei imunităţi scăzute a organismului şi a lipsei măsurilor de prevenire a îmbolnăvirii. Cum nu există un vaccin eficient antimalarie, susţine specialistul, cei care merg în ţări considerate cu risc trebuie să ia continuu, chiar cu circa o lună înainte de plecare, anumite medicamente, precum Clorochina sau Malarone, după cum recomandă specialistul în boli infecţioase. Mai mult, pentru că nici o schemă de profilaxie antimalarie nu oferă protecţie completă, ca să evite îmbolnăvirea, cei care ajung în zone de risc trebuie să-şi aplice pe pielea expusă (nu şi pe faţă însă!) sau pe haine substanţe insectifuge, la fiecare 3-4 ore, să se asigure că încăperile în care vor locui sunt protejate de plase antiţânţari şi să folosească insecticid pe timpul nopţii (pastile impregnate, spirale, vaporizatoare etc).
Până în prezent, România nu a dispus nici un fel de măsuri suplimentare pentru protecţia călătorilor în privinţa pericolului Ebola. Aceasta pentru că ţara noastră nu are curse directe din ţări cu risc de îmbolnăvire precum cele din vestul Africii, Guineea, Liberia, Sierra Leone şi chiar Nigeria, unde există câteva cazuri de îmbolnăvire. Potrivit reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii însă, în zilele următoare, persoanele care se întorc în România din astfel de ţări vor fi informate în privinţa măsurilor pe care trebuie să le ia la primele simptome ale bolii şi a centrelor de tratament cărora trebuie să se adreseze de urgenţă.
Un băieţel în vârstă de doi ani dintr-un sat izolat din Guineea, care a decedat la 6 decembrie după ce a manifestat simptomele infectării cu Ebola, ar fi “pacientul zero” în această epidemie, consideră specialiştii, citaţi de Daily Mail.
Băieţelul din satul Meliandou avea febră, scaune negre şi a vomitat timp de patru zile înaintea decesului. După şapte zile a murit şi mama lui, urmată de sora acestuia în vârstă de trei ani, care a început să se simtă rău în ziua de Crăciun şi a decedat înainte de Anul Nou. Satul Meliandou este situat la graniţa cu Sierra Leone şi Liberia. Într-o regiune în care graniţele sunt poroase, acesta a deschis calea virusului Ebola către cele trei naţiuni în care infrastructura medicală este în dificultate. Cercetătorii au descoperit că virusul s-a răspândit în comunităţile învecinate prin intermediul a doi participanţi la funerariile bunicii copilului, care a murit la 1 ianuarie, şi ale moaşei satului, care a decedat la 2 februarie după ce a infectat o rudă ce avea grijă de ea. Dar abia în martie, misterioasa boală a fost identificată ca fiind Ebola şi, la vremea respectivă, zeci de persoane muriseră în opt comunităţi din Guineea şi existau cazuri suspecte în Liberia şi Sierra Leone. La nouă luni de la acest prim caz, descris în The New England Journal of Medicine, epidemia de Ebola din Africa de Vest, care se concentrează în Guineea, Sierra Leone şi Liberia, este cea mai gravă din istorie, cu aproximativ 1.000 de morţi până în prezent şi aproape 2.000 de infectaţi. (Alina Vlad)Simptomele virusului Ebola