Râul din Balcani care a devenit o groapă de gunoi plutitor: „Un pericol uriaș pentru mediu și sănătate, o mare rușine pentru noi toți"
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un râu din Balcani, cunoscut pentru frumusețea lui naturală, a fost transformat într-o uriașă groapă de gunoi plutitoare, după mai multe zile de ploi torențiale, dar și în urma unei gestionări defectuoase de lungă durată, relatează Euronews.
Tone de sticle de plastic, butoaie ruginite, anvelope uzate, aparate de uz casnic, lemne care plutesc în derivă și alte deșeuri s-au îngrămădit în spatele unei bariere pe râul Drina din Bosnia-Herțegovina, care șerpuiește printre dealuri împădurite.
O mare parte din aceste gunoaie au fost aruncate în depozite de deșeuri, slab reglementate și situate pe malul râului, sau direct în cursul de apă care traversează trei țări din Balcani, acumulându-se în spatele barierei pe măsură ce râul curge în aval.
Este vorba despre bariera instalată de o centrală hidroelectrică bosniacă, situată la câțiva kilometri în amonte de barajul instalației, lângă Visegrad, un oraș din estul Bosniei care a fost transformat fără voia lui într-un depozit de deșeuri, se plâng activiștii locali de mediu.
Ploile abundente și vremea neobișnuit de caldă din ultima săptămână au provocat revărsarea mai multor cursuri de apă din Bosnia, Serbia și Muntenegru, inundând zonele din apropiere și forțând zeci de persoane să își părăsească locuințele.
Dejan Furtula, de la grupul de mediu Eko Centar Visegrad, a declarat că „afluxul uriaș de gunoaie" nu se oprește, în ciuda ploilor torențiale și a diminuării inundațiilor.
Râul Drina curge pe o distanță de 346 de kilometri din nord-vestul muntos al Muntenegrului prin Serbia și Bosnia. Mulți dintre afluenții râului sunt cunoscuți pentru culoarea lor de smarald și pentru peisajele care îți taie respirația.
Se estimează că aproximativ 10.000 de metri cubi de deșeuri s-au acumulat în spatele barierei de gunoaie a râului Drina în ultimele zile, a precizat Furtula.
Aceeași cantitate de gunoaie a fost scoasă în ultimii ani din râu.
„Pericol uriaș pentru mediu și sănătate"
Înlăturarea deșeurilor nu reprezintă însă sfârșitul problemei. Îndepărtarea gunoaielor durează în medie până la șase luni. Dar acestea ajung la un depozit local de deșeuri din Vișegrad, care, potrivit lui Furtula, nu are nici măcar capacitatea de a gestiona deșeurile orașului.
„Incendiile de la groapa de gunoi sunt tot timpul active", a spus el, numind condițiile de acolo „nu doar un pericol uriaș pentru mediu și sănătate, ci și o mare rușine pentru noi toți".
După zeci de ani de la războaiele devastatoare din anii 1990, care au urmat destrămării Iugoslaviei, Balcanii sunt în urma restului Europei atât din punct de vedere economic, cât și în ceea ce privește protecția mediului.
Statele din Balcani au făcut puține progrese în ceea ce privește crearea unor sisteme eficiente și ecologice de eliminare a deșeurilor, în ciuda faptului că au încercat să devină membre ale UE și au adoptat unele dintre legile și reglementările blocului comunitar, scrie sursa citată.
Depozitele ilegale de deșeuri împânzesc dealurile și văile din întreaga regiune, în timp ce gunoaiele zac pe drumuri, iar pungile de plastic „împodobesc" copacii.
În afară de poluarea râurilor, multe țări din Balcanii de Vest au și alte probleme de mediu.
Una dintre cele mai presante este nivelul extrem de ridicat de poluare a aerului care afectează o serie de orașe din regiune.
„Oamenii trebuie să se trezească și să acționeze în urma unor astfel de probleme", a declarat Rados Brekalovic, un locuitor din Visegrad.
Foto: EPA
